Palatul Parlamentului a găzduit joi, 2 aprilie, cea de-a 6-a ediție a conferinței Sănătatea Femeii, organizată de revista Politici de Sănătate. Tema de anul acesta a evenimentului științific a fost „Sănătatea femeii – Sănătatea Familiei. Inovație, Acces, Echitate”.

„Sănătatea femeii este un domeniu complex, cu determinanți multipli și interdependenți. Totodată, sănătatea femei nu mai este o temă de nișă. Ea este un indicator al echității și al maturității unui sistem de sănătate, reflectând capacitatea acestuia de a răspunde nevoilor diferențiate ale populației. Acolo unde sistemul funcționează cu adevărat pentru femei, funcționează de regulă pentru toată lumea. Astfel, sănătatea femeii devine motorul sănătății întregii familii și societăți”, a punctat dr. Simona Pârvu, directorul general al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Ea a adus în discuție importanța accesului femeilor la servicii medicale atât în ceea ce privește propria sănătate, cât și bunăstarea familiei: „Știm din experiența fiecăruia dintre noi, dar și din cercetări sociologice, că femeia rămâne în majoritatea familiilor românești și principalul arhitect al deciziilor de sănătate. Atunci când ea are acces la servicii de calitate, când este informată și sprijinită, efectul se multiplică în tot nucleul familial. Când accesul este blocat de distanță, de costuri, de lipsă de informație sau de teamă, întreaga familie pierde”.

În acest context, reprezentanta INSP a evidențiat paradoxul cu care se confruntă România: „Avem cunoaștere, avem ghiduri, avem instrumente validate și totuși rămânem printre țările cu cele mai ridicate rate de mortalitate pentru afecțiuni ce pot fi prevenite sau depistate precoce, precum cancerul de col uterin, o boală prevenibilă cu un agent cauzal cunoscut, cu vaccinare disponibilă și cu metode de screening eficiente. Și totuși, femeile din România mor în continuare din cauza acestei afecțiuni într-un număr inacceptabil de mare. Aceasta nu este o problemă medicală, este o problemă de acces, de echitate, de voință instituțională și de informare”.

Mai mult decât o temă medicală

La rândul său, prof. dr. Carmen Orban, președinta Subcomisiei pentru populație și dezvoltare, a arătat că sănătatea femeii nu este doar o temă medicală, ci o investiție în familie și societate: „Femeia sănătoasă înseamnă în mod cert, și o familie echilibrată, dar și o societate foarte puternică. Fără femei sănătoase, nimic altceva nu funcționează cum trebuie. Femeia oferă în mod cert stabilitate, grijă și echilibru”.

Însă femeia are și ea nevoie de sprijin, acces la servicii medicale și legislație adaptată nevoilor sale, a punctat președinta Subcomisiei: „Și ea are nevoie de sprijin, de acces la servicii medicale de sănătate, la programe de prevenție, la educație pentru sănătate. Prevenția trebuie să fie regulă, nu excepție. De asemenea, legislația trebuie să fie empatică, inclusivă și adaptată realității femeilor.

În acest context, ea și-a exprimat speranța ca în viitor, la nivel legislativ, vor fi adoptate proiecte care să vină în sprijinul sănătății femeilor, dar și în sprijinul familiilor.

Educația, un pilon esențial pentru sănătate

La rândul său, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, a subliniat importanța adoptării unor astfel de legi, dar și a educației dobândite în familie și în școli.

„Femeia este cea care influențează cum se va dezvolta puiuțul, indiferent că este de sex feminin sau masculin. Ea este cea care îl învață, îl educă. (...) Din păcate, în România sunt foarte multe familii nevoiașe. Și acolo trebuie să ne uităm cu mai mare atenție – ce se întâmplă cu sănătatea femeii, respectiv cu sănătatea familiei, și să luăm măsuri. (...) Din punctul meu de vedere este inacceptabil să avem analfabeți în România. Din păcate, am ajuns să avem analfabeți pentru că nu se duc la școală. [Este nevoie] să facem un nou design de școală. (...) Cu privire la educația pentru sănătate, ea nu trebuie să fie opțională. Ea trebuie să fie obligatorie, începând din grădinița”, a punctat , prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.

În acest context, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, a subliniat că educația în sănătate trebuie să înceapă acasă, însă aceasta trebuie completată și cu informare din alte surse: „Educația în sănătate începe acasă. Începe cu cei șapte ani de acasă, pe care la ora actuală, din punctul meu de vedere, i-am cam pierdut. Am pierdut multe lucruri și cred că ar trebui să le recuperăm prin a veni către populație cu tot ce înseamnă informație, educație de la cele mai mici niveluri. Și nu trebuie să punem bazele doar pe sistemul educațional din România”.

În opinia lui, o soluție ar fi promovarea informațiilor despre sănătate în cadrul programelor de screening oportunist: „Chiar dacă avem programe de screening oportunist, și chiar dacă sunt țintite pe grupurile vulnerabile, putem să informăm și populația generală. Facem screening pe grupuri populaționale vulnerabile, dar informația este pentru toată lumea, este pentru cei din [mediul] rural, cei din urban, cei care pot să preia astfel de informații de acolo de unde ar trebui să le preia – din zona medicilor care transmit informații corecte, clare, nu din zona rețelelor sociale”.