Newsflash
OPINII

Redarea mobilităţii șoldului protezat

de Costică Palaghia - mai 31 2024
Redarea mobilităţii șoldului protezat

Endoprotezarea are rolul de a substitui articulaţia coxofemurală și a reda, în mare parte, funcţiile acesteia, astfel încât persoana să poată fi reinserată în societate.

Protezarea șoldului cu o endoproteză este necesară în una din următoarele două situaţii: coxartroză avansată, spre impotenţă funcţională totală a articulaţiei coxofemurale; fractură de col femural. Una dintre condiţiile necesare pentru ca un pacient să poată fi recuperat este existenţa unei bune mobilităţi a articulaţiei. 

Totuși, în cazul șoldului protezat vor exista anumite limite de flexibilitate impuse de biomecanica noului implant fixat. Știm de la evaluare că flexibilitatea reprezintă gradul maxim de mobilitate la care poate ajunge o articulaţie.

Limitări ale mișcării

Pentru a evita luxaţia protezei implantate în timpul mobilizărilor, unghiul format dintre bazin și coapsă nu trebuie să depășească 90 de grade, faţă de o angulaţie cuprinsă între 130 și 150 de grade reprezentată de o articulaţie normal funcţională din punct de vedere anatomofiziologic. În cazul extensiei, valorile limită ale flexibilităţii vor fi de maximum 15 grade, faţă de 20 de grade înregistrate la o articulaţie sănătoasă. Abducţia nu trebuie să fie exagerată: maximum 35 de grade, faţă de 50 de grade prezente la o articulaţie normală.  

O altă limitare a mișcării este prezentă la mișcarea de adducţie, ceea ce nu va permite încrucișarea picioarelor. Angulaţia noii articulaţii, artificiale, nu va depăși 15 grade, faţă de 30 de grade în timpul mișcării de adducţie a celei naturale. Valorile nu reprezintă un reper standard, deoarece gradul de mobilitate poate varia în funcţie de tipul protezei folosite.  Mijloacele folosite în recuperarea flexibilităţii articulaţiei vor fi mișcările pasive efectuate de kinetoterapeut. Acesta va mobiliza articulaţia de fiecare dată până la limita durerii, crescând progresiv numărul de repetări de la o zi la alta.

Mobilizările pasive

Înainte de a lucra cu articulaţia șoldului se va mobiliza articulaţia gleznei, folosind mișcările de flexie plantară, flexie dorsală, inversie a gleznei și eversie a gleznei. 
Mobilizările pasive ce se vor efectua, pentru șold, vor fi de flexie a coapsei pe bazin cu genunchiul în extensie în plan sagital, adducţia și abducţia coapsei cu genunchiul în extensie, planul de realizare fiind cel frontal. Se va efectua, cu o intenţie sporită, tripla flexie a celor trei articulaţii, gleznă, genunchi și șold. 

Aceasta deoarece atunci când genunchiul va ajunge în flexie, șoldul are tendinţa să se ducă în mișcarea de rotaţie externă, din cauza rotatorilor externi, care sunt mai puternici decât cei interni. Rotaţia externă și rotaţia internă a șoldului intră în categoria mișcărilor care nu trebuie efectuate alături de celelalte 
prezentate mai sus.

Tripla extensie va încheia șirul mobilizărilor pasive, iar kinetoterapeutul va trebui să ducă mișcarea până la extensia maximă fiziologică a genunchiului. 
Pacientul va rămâne posturat în decubit dorsal în timpul acestor mișcări. Important este ca, în timpul acestui tratament, el să fie relaxat. Kinetoterapeutul trebuie să  fie atent la reacţiile care ar indica apariţia durerii, pentru a nu depăși gradul de mobilizare peste această limită.


Bibliografie
- Dinu M. Antonescu, Patologia aparatului locomotor vol. II, Editura Medicală 2010
- Elena Luminiţa Sindeco, Coloana vertebrală și membrul inferior, Evaluarea mioarticulară în kinetoterapie și în medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003
- Vlad Predescu, Artroplastia șoldului protezat - Ghidul pacientului, 2013

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe