Newsflash
OPINII

Proiecte pentru noua lege a sănătăţii

de Dr. Mihail CĂLIN - ian. 11 2012
Proiecte pentru noua lege a sănătăţii
   Până la 28 ianuarie 2012, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, supus dezbaterii publice, se află proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România. În expunerea de motive a documentului la elaborarea căruia au participat profesionişti din sistemul sanitar, reprezentanţi ai Comisiei prezidenţiale, ai MS şi ai CNAS, este cuprinsă o descriere a situaţiei actuale.
   Finanţarea – deşi bugetele sanitare au crescut în ultimii ani de la 90 la 200 de euro/locuitor, respectiv de la 3% la 4% ca pondere în PIB, România continuă să se situeze pe unul din ultimele locuri în UE în privinţa resurselor alocate sănătăţii; cca 75% din sursele de finanţare sunt reprezentate de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, gestionat de CNAS – care întâmpină dificultăţi semnificative în monitorizarea şi coordonarea resurselor financiare către furnizorii de servicii de sănătate –, o altă sursă importantă, un sfert din totalul bugetului sanitar, fiind constituită din cheltuielile populaţiei (asigurări private şi mai ales plata directă a serviciilor de sănătate), printre cele mai mari din UE, care au drept consecinţă reducerea accesului populaţiei cu venituri reduse la serviciile de sănătate necesare.
   Sectorul spitalicesc consumă din fondurile alocate sănătăţii un procent mult mai mare decât media UE, lucru reflectat şi în numărul ridicat al internărilor; limitările manageriale şi finanţarea deficitară duc la situaţii frecvente de penurie a consumabilelor sau medicamentelor, iar plăţile informale, foarte răspândite, limitează sau îngreunează accesul la diferite servicii spitaliceşti.
   Asistenţa cu medicamente – acestea reprezintă aproape un sfert din bugetul total al sistemului sanitar, mult peste media europeană, creşterea accentuată a bugetelor făcându-se, mai ales în ultimii ani, pe seama unor medicamente de import costisitoare, de care beneficiază un număr redus de persoane sau care pot fi înlocuite de generice.
   Asistenţa medicală primară – deşi declarată prioritară, acesteia nu i s-a alocat decât cca 6% din bugetul CNAS, mult sub media UE; medicii de familie funcţionează în cea mai mare parte în practici individuale şi sunt decuplaţi de celelalte servicii de sănătate, aceste aspecte grevând eficienţa  asistenţei medicale primare.
  • Resurse umane – în România, nivelul asigurării populaţiei cu medici şi cadre medii sanitare este inferior mediei europene; personalul medical este insuficient în specialităţi precum anestezia-terapia intensivă, imagistica medicală, medicina de urgenţă, dar şi în sectoarele de medicină preventivă, medicină socială, sănătate publică şi managementul îngrijrilor de sănătate; lipsesc stimulentele pentru alegerea carierei mediale şi susţinerea tinerilor specialişti, nivelul salarial este scăzut şi în neconcordanţă cu performanţa medicală; apariţia posibilităţii de a lucra în statele UE a dus la o diminuare suplimentară şi accentuată a personalului din sănătate, atât a celui cu studii medii, cât şi a celui cu studii superioare, în principal în rândul tinerilor şi al celor înalt specilizaţi.
   • Calitatea şi sistemul informaţional – existenţa mai multor sisteme paralele de informaţii controlate de proprietari diferiţi şi absenţa unor standarde a dus la duplicarea raportărilor, apariţia unei incoerenţe a datelor, pierderea sau inaccesibilitatea acestora, cu impact major asupra funcţionalităţii sistemului sanitar.
   Proiectul de lege propus de autorităţi este structurat pe 16 titluri: Sănătate publică, Programe naţionale de sănătate, Asistenţă medicală primară, Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor specializat, Spitale, Medicamentul şi asistenţa farmaceutică a populaţiei, Donarea şi organizarea ţesuturilor şi celulelor de origine umană în scop terapeutic, Personalul din sistemul de sănătate, Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de servicii medicale şi farmaceutice, Asigurări sociale de sănătate, Cardul european şi cardul naţional de sănătate, Asigurări voluntare de sănătate, Finanţarea unor cheltuieli de sănătate, Calitatea şi informaţiile în sistemul de sănătate şi Dispoziţii tranzitorii şi generale ale legii. Comunicatul MS care a anunţat lansarea în dezbatere publică a proiectului de act normativ aminteşte o serie de modificări legislative aduse de acesta, printre care se numără interpunerea, între CNAS şi furnizorii de servicii medicale, a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele private de asigurări de sănătate, şi posibilitatea spitalelor de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie de utilitate publică sau chiar de societate comercială. De asemenea, proiectul de act normativ creează cadrul legislativ care dă posibilitatea autorităţilor locale să angajeze direct, în zonele unde sunt dificultăţi la acordarea de asistenţă medicală, un medic ce va fi sprijinit de o echipă multidisciplinară al cărei nucleu de bază va fi format din asistenţi comunitari şi mediatori sanitari. Noul proiect mai prevede modificări în ceea ce priveşte utilizarea resurselor care se referă la zona medicamentului, dar şi a calităţii serviciilor medicale, în vederea eficientizării acestor domenii. În acest sens, se propune crearea unei agenţii pentru informaţii şi calitate în sănătate (ANCIS), ca o structură în coordonarea MS. Vom reveni cu mai multe detalii, dar şi cu opinii şi propuneri avizate asupra acestui proiect legislativ, în numerele viitoare ale săptămânalului „Viaţa medicală“.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe