În România trăiesc peste 11.500 de persoane seropozitive,
din care mai mult de 5.200 sunt femei. Aproximativ 50% din acestea au vârsta
cuprinsă între 20 şi 24 de ani, vârstă fertilă, la care foarte multe doresc să
devină mame pentru prima dată. Sunt femei născute la sfârşitul anilor ’80–începutul
anilor ’90 care îşi doresc o viaţă normală şi, după cum stau lucrurile, chiar
au posibilitatea să o facă. Speranţa lor de viaţă, în acest moment, este foarte
apropiată de cea a omului care nu este infectat cu HIV.
În acest context, Institutul Naţional de Boli
Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“, alături de Uniunea Naţională a Organizaţiilor
Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, Asociaţia Română Anti-SIDA şi compania
Bristol-Myers Squibb au anunţat recent lansarea, în România, a proiectului SHE (Strong, HIV positive, Empowered
women). Este vorba de un program de educare, consiliere şi suport elaborat de femeile seropozitive din
Europa şi medici, cu sprijinul Bristol-Myers Squibb, care are misiunea de „a
susţine femeile seropozitive şi de a le stimula dorinţa în a-şi îmbunătăţi
calitatea vieţii, inclusiv să obţină tot ce este posibil din partea serviciilor
sanitare“.
În cadrul proiectului vor fi organizate, în
perioada aprilie–mai 2013, trei evenimente la care vor participa femeile
seropozitive din Bucureşti, Constanţa şi Iaşi, având ca obiectiv creşterea
gradului lor de informare şi facilitarea formării unor grupuri de suport
dedicate acestui tip de paciente. De asemenea, vor fi susţinute şi traininguri
locale în scopul informării cadrelor medicale implicate în diagnosticul,
tratamentul şi monitorizarea pacientelor seropozitive.
Medicii din România sunt foarte bine informaţi
şi cu multă experienţă internaţional, afirmă dr. Mariana Mărdărescu, şeful Secţiei
imunodepresie copii, coordonator al Compartimentului de evaluare şi
monitorizare a infecţiei HIV/SIDA în România – INBI „Matei Balş“. Însă, în momentul de faţă trebuie pregătită
generaţia tânără de medici, cea care a preluat din mers populaţia ajunsă astăzi
la vârstă fertilă. „Trebuie ca această generaţie de medici să înveţe ce înseamnă
îngrijirea unei femei seropozitive, ce înseamnă viaţa de cuplu, îngrijirea unui
copil născut dintr-o mamă seropozitivă. Lucrurile acestea sunt cunoscute din
punct de vedere ştiinţific, dar din punct de vedere practic sunt mai puţin
cunoscute“, afirmă aceasta.
Intenţia, explică dr. Sorin Petrea, director
medical în cadrul INBI „Matei Balş“, este de a relua problemele HIV şi cu alţi
specialişti, nu numai cu cei care sunt direct implicaţi în patologia HIV, cum
sunt medicii infecţionişti şi ginecologii. „Noi vrem să nuanţăm modul de
abordare a pacientului cu HIV, pentru că oricât ar fi el de sănătos, datorită
medicamentelor administrate, el este totuşi un pacient, iar mentalitatea de
pacient, câteodată, face mai rău decât boala însăşi. De aceea avem nevoie ca
medicii, indiferent de ce specialitate sunt ei, să facă din acest pacient un om
care să simtă că este primit în mod firesc şi nu precum un ciumat de care să se
teamă chiar şi ei“, mai spune dr. Petrea.
Astfel, în cadrul celor trei centre SHE deja înfiinţate în Bucureşti,
Constanţa şi Iaşi, vor conlucra specialişti în domeniul HIV, persoane care se
ocupă de grupurile de suport, ginecologi, specialişti în planificare familială şi
fertilitate şi psihologi, cu scopul de a oferi o asistenţă mai bună şi un
suport solid femeilor seropozitive.
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul
Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“, susţine că ţara
noastră a fost printre primele din lume care au făcut ceva în acest domeniu:
acces universal la terapie pentru toţi pacienţii seropozitivi, oferind încă din
2002 tratament gratuit tuturor persoanelor infectate cu HIV, însă nu oricum, ci
în urma unui chestionar de aderenţă; „ş…ţ întâi ne convingem că pacientul este
motivat să ia medicaţia, apoi începem procedura de includere în tratament“.
Potrivit dr. Mariana Mărdărescu, eforturile
care se fac în România se concentrează pe „gestionarea fenomenului HIV/SIDA atât
din punctul de vedere al tratamentului, cât şi al prevenirii“. În acest sens, o
importanţă vitală capătă testarea femeilor gravide, discuţia cu cuplul,
profilaxia care se adresează femeii în general, femeii însărcinate şi copilului
după naştere.
Încă din 1998, medicii din ţara noastră
recomandă testările pentru HIV-SIDA tuturor femeilor însărcinate, în primul şi în
ultimul trimestru de sarcină. Este foarte important ca, în cazul în care
rezultatul testului este pozitiv, viitoarea mamă să aplice metode de protejare
a copilului ei, prin administrarea tratamentelor antiretrovirale. Terapia
specifică anti-HIV reduce semnificativ riscul de infectare a fătului. În România,
rata de transmitere a infecţiei de la mamă la făt în timpul sarcinii a înregistrat
o scădere substanţială, ajungând sub 5%, una dintre cele mai scăzute din
Europa. În acest moment, avem cea mai mare rată de supravieţuire la nivel
european de la începutul fenomenului. Pe o hartă privind răspândirea virusului
HIV-SIDA, ne aflăm, astăzi, în aria statelor cu prevalenţă şi incidenţă mică,
alături de Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
Statistic vorbind, în România sunt
diagnosticate cu HIV/SIDA peste 11.500 de persoane. La sfârşitul anului trecut,
dintr-un total de 9.880 aflate în evidenţă activă, mai bine de 7.800 beneficiau
de tratament, spune dr. Mărdărescu. De altfel, pe parcursul întregului an 2012,
au fost depistate 465 de cazuri noi cu HIV şi 289 de cazuri noi cu SIDA. Dintre
acestea, 213 au fost femei, iar 541 bărbaţi. De asemenea, au fost înregistrate şi
19 cazuri de copii sub 14 ani, în 18 dintre ele calea probabilă de transmitere
a infecţiei fiind maternofetală, în vreme ce pentru unul singur calea de
transmitere rămâne necunoscută. Au fost înregistrate 237 de cazuri de infecţii
HIV/SIDA prin utilizare de droguri, administrate intravenos, din care 54 femei,
iar restul bărbaţi; 176 dintre acestea au contractat şi virusul hepatitei C,
iar 28 sifilis.
În perioada 1985–2012, din totalul pacienţilor
cu infecţia HIV/SIDA, aproape 8.000 au fost femei şi peste 10.300 au fost bărbaţi.