Posibila explicaţie a acestui val șapte ar fi utilizarea aerului condiţionat cu lipsa aerisirii încăperilor din cauza caniculei. S-ar putea adăuga și eludarea mecanismelor imune de către virus, fie pentru că majoritatea celor vaccinaţi cu trei doze au cel puţin șase luni de la ultima doză, fie din cauza modificării structurii noilor subtipuri de virus, care astfel ar scăpa, fie și parţial, de mecanismele imune ale corpului.

Conform datelor OMS, după o tendinţă de scădere de la ultimul vârf din martie 2022, acum, pentru patru săptămâni consecutive, înregistrăm o creștere a numărului de noi cazuri săptămânale. Din fericire, la nivel global numărul de noi decese săptămânale a scăzut cu 12%.

În concluzie, putem spune că principala caracteristică a acestui val a fost creșterea transmisibilităţii cu scăderea patogenităţii. De reţinut că de la începutul pandemiei până la 3 iulie 2022, la nivel global au fost raportate peste 546 de milioane de cazuri confirmate și peste 6,3 milioane de decese.

Vaccinurile încă sunt eficiente

Din datele de laborator, Omicron continuă să fie varianta dominantă care circulă la nivel global, reprezentând 92% din secvenţele raportate între 1 și 30 iunie 2022. Dintre subtipurile de Omicron, variantele BA.5 și BA.4 au o incidenţă în continuă creștere. BA.5 a fost detectată în 83 de ţări, iar în săptămâna epidemiologică 25 (19-25 iunie), ponderea acesteia a crescut de la 37% la 52%.

Deși crește la nivel global, rata de creștere a subtipului BA.4 nu este la fel de mare ca aceea a BA.5. BA.4 a fost detectat în 73 de ţări, iar acum reprezintă 12% din toate secvenţele depistate în săptămâna 25 (în creștere de la 11% în săptămâna precedentă).

La nivel global, proporţiile subtipurilor Omicron BA.2 și BA.2.12.1 au scăzut în comparaţie cu săptămâna 23 (5-11 iunie). În unele ţări, creșterea numărului de cazuri a dus la o ușoară creștere a numărului de spitalizări cu internări în ATI și chiar decese.

Deși există voci care spun că vaccinurile anti-COVID își pierd din eficienţă în faţa noului Omicron, studiile relevă că vaccinurile încă sunt eficiente. Sunt utile, în special pentru reducerea severităţii cazurilor de boală.

În România, record de pozitivare

Din datele clinice disponibile până acum, varianta actuală de COVID-19 se încadrează la manifestările clinice ale infecţiei cu varianta Omicron, similară unei rinofaringite virale cu evoluţie trenantă și odinodinie (mai marcată decât în cazurile cu Omicron BA.1 și BA.2).

În plus, se pare că actualele subtipuri virale ar dezvolta un tropism și pentru mucoasa traheală, fără însă a coborî în plămân și a produce detresă respiratorie. În România, evoluţia numărului de cazuri din ATI nu pune probleme, acesta fiind într-o ușoară scădere. În schimb, avem o ușoară creștere a numărului de cazuri internate în spitale, comparativ cu săptămânile anterioare.

Rata de pozitivitate în populaţia generală a crescut cu 7,7% din totalul de cazuri înregistrate și cu 50% faţă de săptămâna anterioară, când era în jur de 5% (pentru comparaţie, în cele mai grave momente în România am avut o rată de pozitivitate de 25%).

Cel puţin până în acest moment, oficialităţile române nu impun nimic, ci doar recomandă utilizarea măștilor în spaţii
închise și în transportul în comun, menţinerea igienei mâinilor, igienizarea mijloacelor de transport în comun periodic, aerisirea spaţiilor și, bineînţeles, continuarea vaccinărilor anti-COVID.

Obezitatea crește riscul de forme severe

În final, mai menţionez faptul că observaţia clinică potrivit căreia pacienţii obezi fac forme mai severe de COVID-19 a fost confirmată de studiile medicale. Studiile in vitro efectuate la Universitatea de Sănătate și Știinţă din Oregon și la Laboratorul Naţional de Nord-Vest al Departamentului de Energie dovedesc că virusul determină o modificare semnificativă a metabolismului lipidic, în special la nivelul trigliceridelor, creând depozite celulare de grăsime care îi permit să deturneze mecanismele moleculare ale corpului și să provoace forme severe de boală.

S-a dovedit că după utilizarea unui inhibitor al lipazei (Orlistatul) sau a altor compuși care vizează metabolismul lipidic, virusul a încetat să se mai replice în 48 de ore în cultura celulară. Se presupune că stoparea metabolismului lipidic celular ar duce la stoparea replicării virale prin oprirea temporară a sursei de energie celulară.

În săptămâna 27 iunie - 3 iulie 2022, la nivel global au fost
raportate peste 4,6 milioane de cazuri noi. La nivel regional,
numărul de noi cazuri săptămânale a crescut în estul Mediteranei
(+29%), Asia de Sud-Est (+20%), Europa (+15%) și Regiunea
Pacificului de Vest (+4%), în timp ce a scăzut în Africa (-33%) și
Regiunea Americilor (-18%). La nivel de ţară, cel mai mare număr de cazuri noi săptămânale a fost raportat în Franţa (603.074 de cazuri noi; +33%), Germania (555.331; -2%), Italia (511.037; +50%), SUA (496.049; -29%) și Brazilia (334.852; -4%).

Citiți și: Practica medicală itinerantă