Un studiu nou, publicat în „Scientific Reports”, scoate la iveală consecințele neurologice pe termen lung ale bolii COVID-19. Cercetătorii au descoperit că persoanele care au avut anosmie (pierderea mirosului) în timpul episodului de COVID-19 au prezentat alterări în funcționalitatea creierului și chiar modificări ale structurii fizice a creierului în timpul perioadei de recuperare, scrie www.psypost.org. 

COVID-19 este cunoscută, în principal, pentru impactul pe care îl are asupra sistemului respirator. Totuși, de-a lungul timpului, mulți pacienți, inclusiv cei care au suferit de forme ușoare de COVID, au raportat probleme cognitive, cum ar fi probleme ale memoriei, confuzie, dificultăți de concentrare. Astfel de caracteristici au reprezentat motive de îngrijorare pentru oamenii de știință, iar aceștia au vrut să afle efectele virusului SARS-CoV-2 asupra creierului. Simptomele neurologice, cum sunt durerile de cap, ceața cerebrală (așa-numita „brain fog”) și pierderea mirosului au ajuns să fie considerate probleme frecvente în cazul supraviețuitorilor de COVID-19. 

Având în vedere cât de frecventă a fost anosmia ca simptom la pacienții cu COVID-19 și potențialele sale implicații în privința sănătății creierului acestor pacienți, cercetătorii au vrut să exploreze în detaliu dacă pierderea mirosului în timpul bolii COVID-19 a fost asociată cu orice alte modificări măsurabile din interiorul creierului la pacienții care s-au recuperat după o formă sau alta de boală. 

Pentru a investiga aceste modificări posibile în creier, echipa de cercetători a recrutat 100 de adulți din Santiago, Chile, care s-au recuperat după infecții respiratorii între luna februarie 2020 și mai 2023. În acest eșantion au fost 73 de participanți care erau cazuri confirmate de COVID-19, iar ceilalți participanți avuseseră infecții respiratorii cauzate de alți agenți patogeni. Echipa de cercetători a foloit o combinație de teste și de scanări cerebrale în două sesiuni diferite, pentru a evalua funcția și structura creierului la toți participanții. 

Participanții aveau vârste între 19 și 65 de ani și niciunul dintre ei nu avusese o formă severă de COVID-19 care să fi necesitat ventilație mecanică sau internarea pe secția de terapie intensivă. În testele de comportament, participanții care aveau istoric medical de anosmie au prezentat un comportament impulsiv în luarea deciziilor, comparativ cu acele persoane care nu își pierduseră simțul mirosului. 

Mai mult, cei cu anosmie au avut tendința să își schimbe deciziile mai rapid după ce au primit un feedback negativ, în special în ce privește unele sarcini care necesitau ca acești oameni să învețe și să se adapteze la probabilitățile de recompensă. Această impulsivitate a subliniat o alterare a modului în care creierul participanților a procesat recompensele și riscurile. 

La nivel funcțional, pacienții cu un istoric medical de anosmie au prezentat o activitate cerebrală scăzută în timpul sarcinilor de luare a deciziilor în regiunile creierului asociate cu evaluarea alegerilor, inclusiv în cortextul prefrontal lateral și în regiunile temporoparietale. Mai multe detalii despre studiu găsiți aici.