Sunt multe exemple de situații în care publicul larg a devenit
ostil aplicării unor descoperiri științifice din cauza unor pledoarii eronate,
dar devenite convingătoare și foarte populare. Un exemplu recent este refuzul
de a accepta vaccinurile pentru copii, motivat (în parte) prin argumentația că
acestea ar cauza multe îmbolnăviri cu diverse afecțiuni, între care și
autismul. Ulterior, aceste ipoteze au fost dovedite false, însă impactul lor a
fost vizibil.
Mai veche, dar persistentă, este teama de alimentele modificate
genetic. De obicei aici se invocă elemente morale, religioase și sociale, totul
într-o combinație ce are ca rezultat o proastă înțelegere a progresului, un
progres pe care omenirea l-a început cu foarte mult timp în urmă. Precursorii
modificării prin inginerie genetică a plantelor, animalelor și produselor de
astăzi sunt cei care au inventat tehnicile de domesticire prin selecție
artificială, o practică ce datează din timpurile omului primitiv.
Azi, cei care au devenit activiști ai interzicerii
manipulațiilor genetice adresează cercetătorilor si oamenilor de știință
acuzațiile de a fi cei care „se amestecă în natură“sau cei care „se
joacă de-a Dumnezeu“, echivalându-i pe nedrept cu niște Frankensteini malefici.
Porumb natural (stânga) și modificat genetic (dreapta), ultimul mai bine dezvoltat și rezistent la paraziți
Genetica a făcut mari progrese, mult mai mari decât cele de a fabrica flori de culori neobișnuite sau de a obține struguri și pepeni fără
semințe. Recoltele au fost mult îmbunătățite, plantele de cultură au devenit
mai rezistente la paraziți, la condiții climaterice defavorabile și la agenți
chimici. Între anii 1996 și 2013, suprafețele totale cultivate cu plante
modificate genetic au crescut de la 17.000 km2 la 1.750.000 km2.
În anul 2010, 10% din recoltele lumii au fost obținute cu plante modificate
genetic. Deloc surprinzător, în Statele Unite ponderea culturilor modificate
genetic este mult mai mare: în anul 2014, 94% din culturile de soia, 96% din
cele de bumbac și 93% din cele de porumb au folosit variantele superioare
obținute prin ingineria genetică. Noile plante, cu productivitate și rezistență
sporite, sunt de mare ajutor în țările lumii a treia, contribuind la lupta
împotriva malnutriției și a subdezvoltării induse de secete prelungite. De
asemenea, fructele pot fi făcute să aibă noi calități și să fie mai puțin
perisabile.
Rezultate spectaculoase, care îndreptățesc mari speranțe de
viitor, vin din studiul și folosirea animalelor modificate genetic. Porcii din
rasa Yorkshire au fost modificați de cercetătorii canadieni astfel încât să
devină capabili să digere fosforul din plante. În consecință, poluarea mediului
cu fecalele bogate în fosfor a scăzut cu 30–70%.
Administrația pentru alimente și medicamente (FDA) a aprobat în
decembrie 2015 folosirea ouălor de la găini modificate genetic astfel ca în
ouăle lor să existe o enzimă care poate înlocui enzima lipsă (lipaza acidă
lizozomală) la bolnavii cu acest deficit. Multiplii agenți farmacologici de natură
biologică sunt astăzi produși experimental de diverse organisme selectate și
instrumentate genetic și se așteaptă ca darea în folosință a acestei noi clase
de substanțe terapeutice să revoluționeze medicina. Este de mult intrată în
practică fabricarea biologică de insulină „umană“ (Humulin), folosind
bacteriile Escherichia coli. Prin tehnica recombinării ADN-ului, celula
bacteriană este „învățată“ să producă insulină și – prin înmulțire – ajunge să
fabrice medicamentul la scară industrială.
Alte progrese sunt deja aici. Porcii pot să fie manipulați
genetic pentru a deveni mai mari, pentru a crește mai repede, pentru a forma
mai multă masă musculară și pentru a fi mai rezistenți la boli. La fel ovinele,
bovinele și peștii.
Modelele experimentale pe animale modificate genetic permit
studiul multor boli, responsabile pentru mari probleme de sănătate: diabet,
cancer, Alzheimer, retinita pigmentară, amauroza congenitală, distrofia
musculară, boala Parkinson, bolile cardiace și multe altele. Terapia genetică,
așteptată să se nască din aceste cercetări, va fi o mare izbândă a medicinii
curative.
Tot în faza experimentală sunt „creșterea de organe“ necesare
transplantării umane, fie în corpul animalelor modificate genetic după naștere,
fie în himere (ființe produse prin combinarea echipamentului genetic de la
specii diferite) care cresc în organismul mamelor-gazdă care sunt animale.
Somon modificat genetic comparat cu cel natural, mult mai mic
Încă de la începuturile medicinii experimentale, dar mai ales
după anii ’80, activismul obsedat de protecția animalelor a devenit un adversar
din ce în ce mai puternic. Distrugerea laboratoarelor, violențele împotriva
personalului de cercetare, boicotarea instituțiilor care găzduiesc
laboratoarele sunt acte frecvente în SUA. Nu numai universitățile și centrele
de cercetări sunt amenințate, dar și politicienii locali sunt deseori
amenințați și șantajați. De la protecția animalelor, activiștii au trecut la
protejarea speciei umane, „amenințate“ de noile cercetări. Frica indusă celor
creduli și puțin informați „a prins“, așa cum a fost crezută acuzația că
vaccinurile sunt producătoare de autism la copii.
Demonstrație împotriva alimentelor modificate genetic
Grupurile ignorante anticercetare sunt și mai violente când vine
vorba de modificările eredității în scopurile descrise mai sus și încearcă să
blocheze unele eforturi care ar avea beneficii enorme pentru umanitate.
Argumentele folosite de inamicii manipulărilor genetice sunt false, bazate pe
concepții greșite și pe „studii“ neștiințifice. Totuși, ei au reușit să
convingă și să sperie 57% din populația americană că „nu e sănătos să mănânci
alimente modificate genetic“ și încearcă să impună etichete pe toate produsele
la care s-a folosit o modificare a eredității pentru îmbunătățiri. Oare vor
face același lucru și pentru tratamentele care folosesc agenți medicamentoși și
substanțe biologice active farmacologic? În viitor, vor priva mase de bolnavi
de ajutorul unei medicine moderne, așa cum astăzi un număr considerabil de
copii nu sunt imunizați din cauza părinților ignoranți?
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
