Sub genericul Enescu 65, programul zilei a început cu mesajul Cristinei Andrei, managerul MNGE, continuând apoi cu gânduri înregistrate de o serie de personalități ale muzicii, compozitori şi interpreţi.

Compozitorul Dan Dediu și-a intitulat intervenția „Cum sună bancnota de 5 lei?”. Poate că adesea nu mai suntem conștienți, dar acolo se află chipul Maestrului, alături de câteva măsuri din motivul destinului, parte din opera Oedip, pe care profesorul Dediu ni le-a interpretat la pian.

A încheiat cu propunerea ca întreaga creație componistică enesciană să fie republicată în ediții critice, considerând oportună chiar realizarea unui film dedicat vieții marelui muzician.

Violonistul Gabriel Croitoru, cel care din 2008 dă viaţă din nou viorii Guarnieri del Gesú care a aparținut Maestrului, alături de violonceliștii Marin Cazacu, Sherban Lupu și baritonul Ștefan Ignat, interpret al lui Oedip din 2003, s-au referit la modelul pe care Enescu îl poate reprezenta pentru oricine, atât din punct de vedere uman, cât și profesional, viața și creația sa putând fi motive de inspirație și de speranță în această perioadă dificilă, și nu numai.

Muzica a întregit programul omagial, agenda incluzând câteva lucrări camerale semnate de Enescu și interpretate la vioară de Gabriel Croitoru („Lăutarul” din suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, Sonata a treia în la minor pentru pian și vioară, în caracter popular românesc - alături de Valentin Gheorghiu) și Sherban Lupu (Arii în stil românesc).

Expoziție virtuală

Iubitorii muzicii enesciene sunt, de asemenea, invitați în următoarea perioadă să parcurgă o serie de documente din arhiva MNGE referitoare la moartea artistului, precum și expoziția virtuală (disponibilă pe site-ul muzeului) pe care realizatoarele Adina Sibianu și Irina Nițu au intitulat-o „Receptarea lui George Enescu în contemporaneitate”.

Prin cele 19 panouri putem urmări, cronologic, felul în care creația și personalitatea Maestrului au continuat să fie cunoscute și îndrăgite după dispariția sa fizică.

Parcursul începe cu opera Oedip, care a cunoscut un succes constant de-a lungul anilor, fapt dovedit de repetatele puneri în scenă de la București, dar și pe alte scene lirice ale lumii, unele dintre acestea fiind prezentate și în expoziția de față.

Un alt reper important care a dus la perpetua cunoaștere și promovare a lui Enescu a fost organizarea, începând din anul 1958, a Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.

Evenimentul a contribuit decisiv la consacrarea creației enesciene în contemporaneitate, lucrările Maestrului fiind o prezență constantă în program, aduse la viață de soliști, dirijori și orchestre celebre. În plus, Festivalul Enescu a dus la fixarea Bucureștiului pe harta marilor festivaluri muzicale ale lumii.