M-am gândit să scriu despre Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind plata ochelarilor de vedere pentru angajaţii care își desfășoară activitatea în faţa calculatorului.
Să povestim în câteva rânduri despre ce este vorba. În faţa Curţii de Apel Cluj s-a depus o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene prin care să fie pronunţată o hotărâre preliminară – prin intermediul acesteia, o instituţie publică să fie obligată la plata unei sume de bani, egală cu contravaloarea ochelarilor de vedere pentru un angajat care își desfășoară în mod curent activitatea în faţa dispozitivului electronic.
Potrivit interpretărilor instanţei europene, sintagma „aparate de corecţie speciale” face referire atât la ochelarii care corectează vederea, cât și la cei care previn o eventuală dificultate vizuală. Mai mult decât atât, noţiunea nu trebuie limitată doar la aparatele utilizate în mod expres în cadrul profesional. De altfel, reclamantul a invocat art. 9 alin. (3) din Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condiţiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor.
Așadar, conform dispoziţiilor legale evocate, obligaţia angajatorului de a furniza angajatului aparatul de corecţie specială poate fi adusă la îndeplinire în două modalităţi, aspect susţinut și de către reclamant: fie prin rambursarea cheltuielilor ocazionate de achiziţionarea ochelarilor, fie prin furnizarea ochelarilor în mod direct. Cu toate acestea, se precizează faptul că plata nu poate consta în acordarea unui spor special în acest sens.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este un organism deosebit de important la nivelul spaţiului comunitar. Printre atribuţiile pe care le are aceasta enumerăm: interpretarea legislaţiei, respectarea legislaţiei, anularea unor acte juridice ale Uniunii Europene, garantarea unei acţiuni din partea Uniunii Europene, sancţionarea instituţiilor Uniunii Europene. Reclamantul a încercat să obţină drepturile pe care le avea în cadrul instanţelor naţionale. Astfel, a invocat faptul că problemele sale de vedere au fost cauzate de absenţa luminii naturale, precum și de solicitarea neuropsihică la care este expus.
Așadar, pentru a face dreptate, Curtea de Apel Cluj s-a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, chestiune care a suspendat judecarea acestei cauze până când problematica „dispozitivului de corecţie special” va fi lămurită. În acest fel, angajatul și-a câștigat dreptul, iar medicii oftalmologi pot îndemna angajaţii să-și ceară drepturile în instanţă.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
