Cu o nouă conducere, având ca președintă pe prof. dr. Cătălina Poiană, Colegiul Medicilor din România (CMR) își propune să implementeze o serie de măsuri ambițioase, menite să redefinească rolul și eficiența instituției. Printre principalele obiective se regăsesc implicarea în realizarea unei noi Legi a sănătății, dar și o Lege a profesiei medicale și a malpraxisului.

„Medicul român trebuie să se simtă reprezentat de CMR. Este esențial ca această instituție să fie mai dinamică, mai implicată în viața profesională a medicilor, să le reprezinte activ interesele și să contribuie la dezvoltarea unui sistem de sănătate mai performant, centrat pe nevoile reale ale pacienților, dar și ale profesioniștilor din sănătate (...). Avem atribuții limitate în anumite spețe, cu siguranță este nevoie de o regândire și asupra legilor care reglementează Colegiul Medicilor din România. Această instituție trebuie să aibă pârghii legale necesare pentru a putea face intervenții în favoarea dezvoltării profesiei medicale”, afirmă președinta CMR.

Medicul – resursă strategică a sistemului de sănătate

Noua conducere a CMR consideră că instituția trebuie să își schimbe paradigma de acțiune, trecând de la o atitudine reactivă la una proactivă. Această schimbare presupune implicarea constantă a Colegiului în toate aspectele legate de profesia medicală, astfel încât medicii să simtă sprijinul și reprezentarea acestei structuri.
„Instituțiile statului trebuie să țină cont, nu doar declarativ, de poziția CMR în ceea ce privește aspectele ce țin de profesia medicală. Medicul trebuie să fie nu doar o resursă pasivă, ci un partener strategic al sistemului de sănătate”, a subliniat prof. dr. Cătălina Poiană.

În viziunea noii conduceri, medicul este o resursă strategică esențială a sistemului de sănătate, iar acest rol trebuie să-i fie recunoscut nu doar la nivel simbolic, ci și în mod concret. „Avem responsabilități, dar și drepturi. Fiecare dintre noi trebuie să facem medicină în mod profesionist și corect, cu înțelegere și respect comun între medic și pacient, între medic și medic”, a punctat președinta CMR. Potrivit acesteia, vocea medicului trebuie să fie ascultată de autorități, trebuie să fie prezentă în spațiul public: „Aceasta este o promisiune pe care o fac: voi avea o voce echilibrată, dar CMR trebuie să aibă voce pe subiecte ce țin de profesia medicală, de rolul și poziția medicului în societate”.

Reforma instituțională a CMR

Un alt pilon al schimbării îl constituie reforma instituțională a CMR. Noua conducere își propune să transforme organizația într-una mai eficientă, mai accesibilă și mai relevantă pentru medicii din România. Printre direcțiile identificate se numără: îmbunătățirea și digitalizarea activității; eficientizarea comisiilor de la nivelul CMR; dezvoltarea de noi structuri care să contribuie la transformarea instituțională a CMR și îmbunătățirea relației cu medicii. 

Conducerea CMR își propune, de asemenea, să consolideze dialogul cu autoritățile, societățile medicale și organizațiile neguvernamentale, astfel încât toate vocile din domeniul sănătății să fie reprezentate într-un mod echilibrat. Prin viziunea și angajamentul noii conduceri, instituția se poate transforma într-o voce activă, consolidându-și rolul de pilon important al sistemului de sănătate. 

„Ne dorim să fim parte din schimbările care se pot face, având argumente și văzând efectiv ce se poate schimba, în conformitate cu reglementările care există”, au punctat membrii Biroului Executiv al CMR: prof. dr. Cătălina Poiană (președinte), dr. Mirela Oniceanu (vicepreședinte), conf. dr. Carmen Pantiș (vicepreședinte), dr. Călin Bumbuluț (vicepreședinte), dr. Gindrovel Dumitra (secretar general).