S-a descoperit recent că infecția cu SARS-CoV-2 declanșează producția unor molecule ale sistemului imun care deteriorează celulele care căptușesc interiorul vaselor de sânge din creier, scrie newatlas.com. 

Un studiu mic ce a implicat autopsiile mai multor persoane a examinat țesutul cerebral de la pacienții care au decedat de pe urma COVID-19, oferind astfel noi indicii despre cum noul coronavirus poate duce la lezarea țesutului cerebral. Rezultatele sugerează că un răspuns imun anormal ar putea deteriora celulele vasculare din bariera hematoencefalică, ducând astfel la multe simptome neurologice asociate cu boala COVID-19.

„Pacienții dezvoltă adeseori complicații neurologice odată cu COVID-19, dar procesul patofiziologic subiacent nu este bine înțeles”, a subliniat autorul senior Avindra Nath.

Pe măsură ce pandemia a evoluat, cercetătorii au descoperit că COVID-19 nu este doar o boală respiratorie. Efectele pe termen scurt și pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 asupra creierului s-au aflat în centrul unor studii recente, pe măsură ce medicii au observat că pacienții cu COVID s-au confruntat cu rate semnificativ de mari ale cheagurilor de sânge și ale accidentelor vasculare cerebrale.

O întrebare importantă a rămas – până la un punct – fără răspuns: cum ar putea afectarea celulelor endoteliale să ducă la lezarea neuronilor? O altă întrebare esențială: virusul a cauzat direct această afectare sau a fost ea asociată cu o leziune autoimună?

Această cercetare nouă, condusă de oamenii de știință de la National Institutes of Health, a scos la iveală răspunsurile la întrebările de mai sus. După ce au analizat țesutul cerebral de la un număr mic de pacienți decedați din cauza COVID-19, cercetarea a indicat că afectarea primară a celulelor endoteliale este cel mai probabil asociată cu un răspuns imun anormal.

Studiul a scos în prim-plan anumiți biomarkeri imuni care ar putea fi detectați pe suprafața acestor celule endoteliale lezate. Această lezare sau afectare inițială a celulelor le activează, declanșând o cascadă de evenimente despre care se crede că ar avea drept rezultat simptomele neurologice pe care medicii le asociață atât cu forma acută de COVID, cât și cu forma de long COVID.

„Activarea celulelor endoteliale aduce cu ea trombocitele (plachetele sanguine) care se lipesc de pereții vaselor de sânge, cauzând formarea rombilor și apariția unor sângerări”, a explicat Avindra Nath.

El a explicat că odată ce are loc o sângerare la acest nivel, celulele de tipul macrofagelor ar putea interveni pentru a repara „leziunea”, declanșând inflamația. Acest lucru, în schimb, cauzează daune la nivelul neuronilor, explică autorul.

Acest studiu nu a găsit urme ale virusului în niciun țesut. Așa că rămâne în continuare un mister faptul că sistemul imun țintește subit celulele sănătoase după o infecție cu SARS-CoV-2.