România are puţine unităţi sanitare dedicate neurorecuperării, iar aceste aspecte ar urma să fie abordate în cadrul Strategiei naţionale pentru boli cardio- și cerebrovasculare, aflată în lucru, a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR).

Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă prilejuită de organizarea, la Bistriţa, a Conferinţei regionale est-europene EFNR-WFNR (Federaţia Mondială a Societăţilor de Neuroreabilitare) dedicată neuroreabilitării.

„În spitalele din ţară (...) partea deficitară este legată de descărcarea a tot ceea ce înseamnă sarcina din sisteme și structura de gestionare a pacienţilor în acut, deci de pe secţiile de Neurologie, unde se rezolvă problemele acute. Avem nevoie de o continuitate și un transfer al acestor pacienţi într-un sistem care să poată să gestioneze lucrurile în continuare. La noi, în foarte puţine locuri funcţionează acest lucru. (...) Ceea ce estimăm, din datele pe care le avem, [este că] proporţia de nevoie
neacoperită [de servicii de neurorecuperare] este undeva la 60-70%”, a precizat profesorul Mureșanu.

Specialiști bine pregătiţi, dar insuficienţi

Dintre bolile neurologice, cea mai mare povară este reprezentată de accidentul vascular cerebral. Pentru tratarea acestuia, în România există o reţea consistentă, însă resursa umană este o problemă, a arătat prof. dr. Cristina Tiu, președinta Societăţii de Neurologie din România (SNR): „Pentru partea de accident acut aș spune că suntem din ce în ce mai bine pregătiţi. Există o reţea de 46 de spitale la momentul acesta care pot oferi tromboliză. A crescut cu două numărul centrelor care pot oferi trombectomie. (...) Dar să nu uităm că există nenumărate alte afecţiuni neurologice. (...) La cerinţele și la posibilităţile pe care astăzi Neurologia le are, este o specialitate subdimensionată. Suntem, cu totul, 1.285 de neurologi în toată România și cu o distribuţie relativ inegală”.

Președinta SNR a explicat că cei mai mulţi specialiști sunt concentraţi în centrele universitare cu tradiţie din România, în timp ce în judeţe precum Ialomiţa, Călărași, Caraș-Severin, Tulcea „există doar unul sau doi neurologi”. Iar această problemă ar trebui și ea rezolvată prin Planul naţional de boli cardio- și cerebrovasculare.

O altă problemă care ar trebui rezolvată este educaţia medicală a populaţiei, dar și a cadrelor medicale, a completat prof. dr. Bogdan O. Popescu: „Nu mulţi înţeleg că poate exista recuperare neurologică și nu caută să facă asta sau nu cred că e importantă. (...) Apoi, există mulţi colegi care n-au experienţa evaluării neurologice. (...) Deficitele astea pot fi extrem de variate. Or, dacă nu știi să măsori, n-ai cum să știi să recuperezi. Cred că avem nevoie și de [un] program educaţional dezvoltat prin universităţile de medicină. Ar fi nevoie de un atestat de studii complementare, care să fie un pas înainte în educaţie”.

Citiți și: Investiţii de proporţii la SCJU Bistriţa