Atelierul-salon din Paris, ai cărui obişnuiţi erau, prin anii ’30 ai veacului al XIX-lea, Georges Sand, Chopin, Delacroix, Rossini, Berlioz sau Liszt, a devenit, de aproape trei decenii Muzeul vieţii romantice. La rubrica Arte frumoase, dna Paula Romanescu ne ghidează printre secretele muzeului parizian.
treacă!) de bastarzi, un mareşal al Franţei – Maurice de Saxe – vrednic
continuator al culegătorului de flori din regatul de frumuseţi feminine, o
dansatoare de cabaret, un păsărar de prin foburgul Saint-Germain, un castelan
de la Chenonceau, de la care va fi moştenit ea o neostoită sete de viaţă şi o
suverană ignorare a convenţiilor sociale. Ca o adevărată stăpână a locului (de Musée de la vie romantique este vorba),
George Sand tronează în marele salon prin portretul pe care i l-a făcut Auguste
Charpentier (secondată de amintiţii strămoşi de Saxa), printre mobilele ei,
bijuteriile ei, pianul lui (al lui Chopin, desigur) din care se revarsă
ca-ntr-o vrajă (trăiască tehnica modernă!) acordurile nocturnelor şi
polonezelor fără de care muzica romantică n-ar fi ceea ce este.Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe