În timpul unei
conferinţe de presă maraton, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat
miercuri punerea în dezbatere publică a mai multor proiecte de lege îndelung aşteptate.
Fiecare dintre ele ar putea schimba substanţial atât practica medicilor cât şi
interacţiunea pacienţilor români cu sistemul.
Medicii cu normă întreagă vor fi obligaţi să aleagă
„Medicul va fi
obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă, respectiv şapte ore, în
spitalul public. În cazul în care a optat să lucreze în spitalul public cu normă
întreagă, atunci în aceeaşi unitate sanitară va putea lucra peste programul de
lucru, în sistem privat“, a declarat ministrul sănătăţii. „Medicul care nu vrea
să lucreze în sistemul public cu normă întreagă va avea dreptul să lucreze
într-un spital privat, în cel de stat rămânând doar cu normă redusă“.
Medicii
care aleg să lucreze cu normă întreagă la stat nu vor mai avea dreptul să
activeze în spitale private. În schimb, spitalele publice le vor permite
practică privată. „Fiind vorba despre un sistem privat, consultaţiile vor fi plătite
de către pacient, în mod direct, sau prin asigurările private ale acestuia.
Tariful perceput de unitatea sanitară pentru secţia sau paturile private vor fi
stabilite ulterior, prin norme la lege. Din tariful pe care îl încasează
medicul, 60% rămâne acestuia, 30% va reveni echipei medicale, iar 10%,
spitalului“. Ministrul a precizat că numărul paturilor private nu va putea depăşi
20% din totalul celor publice. Acest nou tip de salarizare va fi aplicat mai
întâi într-un sistem pilot, începând cu primul semestru din 2014. Proiectul
legii salarizării medicilor este în dezbatere publică până la 1 septembrie
2013.
Statutul spitalelor
se schimbă
Spitalele se vor
putea organiza ca instituţii de sănătate autonome. Acestea vor fi clasificate
în unităţi sanitare de interes naţional şi de interes local. Într-o primă fază,
proiectul va fi testat pe zece spitale-pilot. Aflaţi care vor fi acestea şi
alte detalii importante care vor schimba statutul spitalelor într-un rezumat
din pagina 4.
Malpraxisul
Ministrul sănătăţii a
menţionat că pacientul va beneficia de proceduri simplificate, costuri reduse şi
de garanţia că, dacă se dovedeşte că a fost abuzat şi agresat de malpraxis, va
fi despăgubit de asiguratori. Prin lege, pacientul va primi obligatoriu din
partea spitalului toate documentele referitoare la cazul incriminat. Va fi
introdusă procedura amiabilă, care nu va dura mai mult de şase luni. Operaţiunea
de mediere prealabilă se va realiza în cadrul institutelor regionale/judeţene
de medicină legală, unde pacientul va beneficia gratuit de consultanţa oferită
de experţi. Toate costurile vor fi suportate de asiguratori. La rându-i,
medicul va fi asigurat pentru incidentele petrecute cu până la trei ani înainte
de semnarea contractului de asigurare.
Principiile definirii pachetului de bază
Eugen Nicolăescu a
anunţat principiile viitorului pachet de bază şi un nou termen pentru punerea
lui în dezbatere publică: 30 septembrie 2013. „În centrul conceptului este
pacientul, dar va trebui să introducem şi responsabilitatea socială a statului.
Trebuie să găsim echilibrul dintre nevoile individului, dreptul său la sănătate,
eficienţa necesară în funcţionarea sistemului sanitar şi resursele pe care le
are statul“, a subliniat ministrul. Se doreşte extinderea accesului populaţiei
la servicii sanitare de bază. Accentul va fi pus pe prevenţie. Eficacitatea şi
cost-eficacitatea vor fi stabilite pornind de la evaluarea tehnologiilor
medicale (HTA) şi de la frecvenţa diferitelor tipuri de patologii şi tratamente
prin care vor fi identificate priorităţile şi cele mai potrivite soluţii cu
rezultat benefic asupra stării de sănătate cu costurile cele mai mici.
Componentele
pachetului de bază vor fi:
• serviciile de
prevenţie – componentă prioritară; fiecare cetăţean va avea acces la evaluarea
riscurilor de boală şi la servicii de consiliere pentru a controla aceste
riscuri;
• serviciile de urgenţă
– se urmăreşte creşterea acoperirii populaţiei cu asistenţă medicală de urgenţă
oferită în cadrul SMURD, Ambulanţei, CPU;
• programele de sănătate
– va fi asigurat accesul în totalitate la programele de cancer, diabet,
transplant, boli cardiovasculare şi neurovasculare; după analiza celorlalte
programe naţionale se va stabili care anume vor fi incluse în pachetul de bază şi
care în asigurările private suplimentare;
• medicina de familie
– rol important în sistemul sanitar românesc;
• ambulatoriul – va
trebui să preia gradual cea mai mare parte din serviciile de sănătate furnizate
în spital;
• serviciile
spitaliceşti – „Sperăm să le eficientizăm în următoarea perioadă“, a declarat
ministrul Eugen Nicolăescu. „Pe cele care nu sunt necesare vom încerca să le
trecem din sistemul spitalicesc în alte zone. Urmărim reaşezarea normării
personalului şi reducerea spitalizării. Dorim şi să scăpăm de grava politizare
a conducerii spitalelor.“
167 de noi solicitări pentru lista medicamentelor
compensate
„Cele aproape patru
miliarde de lei arierate se datorează lipsei controlului. S-a decis ca în CNAS
să se înfiinţeze o direcţie de control şi antifraudă“, a anunţat miercuri Eugen
Nicolăescu. Metodologia de includere a unor noi molecule pe lista de compensate
s-a realizat, conform anunţului ministrului sănătăţii, în acord cu HTA (Health
Technology Assessment) de către o comisie de specialitate, acceptată şi de
companiile farmaceutice. Procedura a început să funcţioneze. În iunie 2013 s-au
depus 167 de dosare pentru evaluare: 141 pentru molecule noi şi 26
pentru indicaţii noi. 85% sunt medicamente inovative, 11% combinaţii, 3%
generice, 1% biosimilare. Cererile sunt pentru: oncologie 26%, diabet 10%,
reumatologie 9%, cardiologie 8%, neurologie 7%, hematologie 5%. Lista de
compensate va fi aprobată prin ordonanţă de urgenţă, nu mai repede de 31
decembrie 2013. În primul an, toată creşterea va fi acoperită prin clawback.
Încă 100 milioane de euro pentru plata datoriilor
Guvernul a acordat
sistemului sanitar 1,07 miliarde de lei, direcţionate în cea mai mare parte către
CNAS pentru plata arieratelor. „Aproximativ 500 milioane de lei nu s-au
încasat din taxa clawback şi trebuie să acoperim această sumă pentru a nu
periclita pacienţii“, a precizat ministrul sănătăţii. 72 milioane de lei
reprezintă credite de angajament, care vor asigura funcţionarea programelor
gestionate de MS: HIV-SIDA, transplant, imunizare, respectiv achiziţionarea
vaccinului pneumococic. 90 milioane de lei sunt alocate pentru continuarea
programului de reabilitare a maternităţilor.
S-a anunţat
demiterea, la propunerea consiliului de administraţie, a directorului general
al Institutului „Cantacuzino“, Radu Iordăchel, având în vedere neregulile
majore constatate de Consiliul de administraţie al instituţiei, precum şi
managementul defectuos.
*La
finalul conferinţei-maraton, ministrul sănătăţii a anunţat că pleacă în vacanţă
până la jumătatea lunii august.
