Dincolo de tratamentul simptomatic (acut) al atacurilor de, o componentă esențială o constituie tratamentul preventiv. În paralel, automedicația frecventă și neghidată poate duce la complicații.
Migrena este o afecțiune neurologică frecventă și potențial invalidantă, caracterizată prin episoade recurente de durere de cap, adesea unilaterale, pulsatile, însoțite de greață, fotofobie sau fonofobie. Dincolo de tratamentul simptomatic (acut) al atacurilor, o componentă esențială o constituie tratamentul preventiv – adică intervențiile care vizează reducerea frecvenței, duratei și severității atacurilor de migrenă. În paralel, automedicația frecventă și neghidată poate duce la complicații serioase, inclusiv la fenomenul de „durere de cap prin abuz medicamentos” (MOH – medication overuse headache). Acest articol abordează atât principiile tratamentului preventiv al migrenei, cât și riscurile asociate automedicației.
Scopul tratamentului preventiv este de a reduce numărul de zile cu migrenă, de a ameliora răspunsul la tratamentul acut, de a reduce dizabilitatea indusă de atacuri și de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Astfel, nu se urmărește neapărat eliminarea completă a crizelor, ci o reducere semnificativă (de exemplu ≥ 50%) a frecvenței sau severității lor.
Tratamentul preventiv trebuie individualizat, luând în considerare eficacitatea demonstrată a medicamentului, profilul său de toleranță, comorbiditățile pacientului (ex: hipertensiune, afecțiuni cardiace, depresie), preferințele pacientului și posibilele interacțiuni farmacologice.
Medicamente frecvent utilizate includ blocanți beta (ex: propranolol), blocanți ai canalelor de calciu, antidepresive triciclice (ex: amitriptilină), anticonvulsivante (ex: topiramate) sau toxina botulinică (în migrena cronică). De asemenea, terapiile care vizează peptida CGRP sau receptorii săi reprezintă o evoluție recentă în prevenția migrenei.
Este recomandată titrarea graduală „start low – go slow” pentru a minimiza efectele adverse. Evaluarea eficacității unui tratament preventiv se face de regulă după 2‑3 luni la doza completă. Dacă tratamentul are efect, se poate continua timp de 6‑12 luni și ulterior se poate lua în considerare reducerea sau întreruperea, sub supraveghere medicală.
Pe lângă medicație, intervențiile în schimbarea stilului de viață sunt esențiale: hidratare adecvată, evitarea triggerilor (ex: alcool, cofeină, lumini sau zgomote puternice), gestionarea stresului, exerciții fizice regulate, asigurarea unui somn odihnitor.
Automedicația – adică utilizarea repetată, neghidată, a analgezicelor sau a altor medicamente pentru durerea de cap fără supraveghere medicală – comportă riscuri importante.
Utilizarea frecventă a medicamentelor pentru atacuri acute, fără tratament preventiv adecvat și fără evaluare neurologică, poate favoriza cronificarea migrenei. De asemenea, utilizarea excesivă (cronică) de medicamente acute poate genera „durerea de cap prin supraconsum de medicamente” (MOH). Pragurile sugerate: >10 zile/lună pentru triptani, ergotamine, opioide; >15 zile/lună pentru analgezice simple (paracetamol, AINS).
Automedicația fără consultare medicală exclude evaluarea comorbidităților și a interacțiunilor (ex: cu alte medicamente, condiții cardiace, hepatice, renale). Analgezicele în exces pot produce efecte adverse precum afectarea hepatică, gastrointestinală sau renală.
Tratamentul preventiv al migrenei reprezintă o componentă-cheie în managementul pe termen lung al bolii: scade frecvența atacurilor, reduce utilizarea medicamentelor de fază acută, îmbunătățește calitatea vieții, previne cronicizarea.
Pe de altă parte, automedicația necontrolată este un risc real: poate agrava tabloul clinic, duce la supraconsum de medicamente și la apariția cefaleei de abuz medicamentos (MOH).
La pacienții cu migrenă, se recomandă consult neurologic, utilizarea controlată a medicației acute, identificarea factorilor declanșatori și inițierea terapiei preventive sub supraveghere medicală.
RO-NON-110134 / Noiembrie 2025
Prof. dr. Carmen Corina Roman-Filip este șef secție Clinica de Neurologie SCJU Sibiu
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
