Leon C. Cosmovici (1857–1921), în perioada 1874–1881 a studiat Facultatea de Medicină şi cea de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Paris. Chemat la Iaşi, i se încredinţează Catedra de zoologie şi botanică medicală a Facultăţii de Medicină din Iaşi. Este considerat fondator al învăţământului de fiziologie animală din România. Autor a numeroase studii şi cărţi. Proprietar în judeţul Botoşani. Nepotul său, George Enescu (fiul Mariei Cosmovici, soră), auzindu-l improvizând la pian, a afirmat: „Dacă unchiul ar fi învăţat compoziţia, era printre cei mai mari“. Era partizan al ideii că „destinele ţărei să fie conduse de tineretul liberal-democrat şi că diferitele ramuri administrative să se încredinţeze la specialişti“. În anul 1906, într-o broşură pe care a publicat-o, scria: „La pace se va ajunge prin cultură, educaţie şi luptă pe teren intelectual“. A fost ales prima oară, în alegerile generale din noiembrie 1895, cu 1.091 de voturi şi a reprezentant Partidul Naţional Liberal. În Bucureşti locuia pe str. Polonă nr. 228.

   Leon Sculy Logothetides (1853–1912), prezentat în „Viaţa medicală“ (nr. 48, 28 noiembrie 2014), a reprezentat, în Camera Deputaţilor, Partidul Naţional Liberal. 

   Nicolae Popescu (născut la 25 feb. 1847, la Ploieşti) a studiat medicina la Paris, unde a obţinut titlul de doctor în medicină. În capitala Franţei, ca student medicinist, a luat parte la războiul franco-prusac (1870–1871) şi „a făcut asediul Parisului şi Comuna“. A fost medic primar al Spitalului din Râmnicu Sărat şi a semnat un număr însemnat de articole şi studii cu caracter ştiinţific şi medical. A reprezentant, în Cameră, Partidul Naţional Liberal, fiind ales prima oară în anul 1888. În noiembrie 1895 a primit 174 de voturi şi a fost reales. 

   Vasile D. Vasiliu (născut în 1853, la Vaslui), licenţiat în farmacie şi proprietar al unei farmacii în Botoşani. A fost preşedinte al „Camerei de Comerciu“, Circumscripţia Botoşani şi consilier comunal. S-a înrolat în politică în anul 1882, ca membru al Partidului Naţional Liberal şi a fost ales prima oară ca deputat cu 366 de voturi. În Bucureşti locuia la Hotelul English.

   Alexandru N. Vitzu (23 noiembrie 1852 – 25 decembrie 1902). A urmat Facultatea de Ştiinţe şi cea de Medicină de la Paris (1877–1882). A înfiinţat Institutul de Fiziologie din Bucureşti (str. Enei), „primul institut experimental din ţară, după modelul celor din Franţa, în care sunt făcute cercetări de fiziologie, incluzând şi numeroase subiecte de endocrinologie experimentală“ (cf. prof. dr. Octavian Buda). A reprezentant Partidul Naţional Liberal. Prof. Vitzu, la discutarea legii învăţământului, a propus un amendament ce a beneficiat de votul colegilor, „prin care se garanta, în mod mai eficace, judecata membrilor corpului academic“.

Ştefan S. Filipescu (născut în 1856, la Drăgăşani), a început studiul medicinii, însă n-a finalizat-o. A participat „la toată campania dusă în localitate contra guvernului conservator şi a fost implicat în tulburările ce s-au produs în Drăgăşani cu ocasiunea alegerilor comunale – Septembrie 1894“. A fost ales să reprezinte liberalii, în noiembrie 1895, cu 330 de voturi.