Aplicabilitatea kinetoterapiei la domiciliul pacientului are un rol foarte important, alături de celelalte tratamente stabilite de medicii specialiști.
Tratarea pacientului la domiciliu nu-și propune să substituie tratamentul kinetic efectuat într-o bază de tratament specializată sau într-un cabinet de kinetoterapie. Deși, nu de puţine ori, recuperarea totală a deficitelor poate fi obţintă și în acest mod.
De obicei, acest lucru se realizează atunci când pacienţii nu pot fi transportaţi spre un punct de tratament specializat, iar medicul care gestionează evoluţia pacientului consideră că trebuie aplicată kinetoterapia, pentru a evita decompensarea anumitor afecţiuni sau decondiţionarea aparatului locomotor. Sunt și speţe în care situaţia dată este de așa natură, încât dacă există alternative, pacientul poate alege și aplicarea tratamentului la domiciliul său. Acest lucru este făcut, de cele mai multe ori, cu acceptul și sub recomandarea medicului specialist.
Tehnologia modernă îi permite kinetoterapeutului ce aplică exerciţiile specifice să-i comunice în timpi optimi medicului curant modul în care evoluează pacientul cu care se lucrează la domiciliu. Evaluarea acestuia poate fi efectuată cu ușurinţă aproape în același mod ca într-un centru medical de specialitate. Aparatura de măsurare modernă alături de metodele și mijloacele clasice de evaluare pot stabili cu precizie prezenţa deficitelor funcţionale și structurale.
Ingeniozitatea kinetoterapeutului este foarte importantă în aplicarea practică a exerciţiilor fizice cu scop terapeutic. Acesta va trebui să adapteze întregul program de recuperare a pacientului și să-l execute în funcţie de situaţia prezentă la domiciliul acestuia.
În locuinţa bolnavului, kinetoterapeutul poate identifica inclusiv factorii de mediu care au condus la un anumit grad de decondiţionare. El va încerca să limiteze pe cât posibil expunerea din nou a pacientului la factorii nocivi, luând ca aliaţi, dacă este posibil, membri ai familiei lui. Aceștia, petrecând un timp mai mare alături de pacient, pot oferi informaţii cu privire la modul de readaptare a pacientului pentru perioada de recuperare și la modul în care el se adaptează sau respectă noile conduite.
Programul kinetoterapeutic aplicat va respecta aceleași reguli ca într-o sală de tratament, și anume: de la simplu la complex, de la ușor la greu, de la încet spre rapid. Totul se realizează progresiv, parcurgând cele trei etape: învăţare-consolidare-perfecţionare, timpii utili de refacere diferind în funcţie de tipologia pacientului sau/și tipologia afecţiunii.
Bibliografie
Randall L. Braddom – Medicină fizică și de reabilitare – Ed. 4-2011
Mihai Constantinescu – Repere metodice pentru efectuarea stagiilor de practică la specializarea KINETOTERAPIE-2019
Tudor Sbenghe – Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului-1996
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe