Dieta ketogenică și cea mediteraneeană au efecte asemănătoare privind controlul glicemic și scăderea în greutate. Apar însă diferenţe majore privind impactul asupra nivelurilor de grăsimi din sânge.
Jurnalul American pentru Nutriţie Clinică a publicat, recent, rezultatele unui studiu controlat, care a comparat efectele dietei ketogenice și celei mediteraneene (amândouă extrem de populare) asupra persoanelor cu diabet și prediabet.
Cercetarea a fost efectuată în timpul pandemiei și a vizat 33 de pacienţi din cele două categorii. Dietele au fost urmate timp de trei luni. În primele patru săptămâni, participanţilor le-au fost livrate porţiile de mâncare corespunzătoare uneia dintre diete, iar apoi aceștia au continuat să le urmeze pe cont propriu.
Au fost monitorizate greutatea participanţilor, glicemia, factorii de risc cardiovascular și aderenţa la diete. Rezultatele cercetării au arătat că
ambele diete au îmbunătăţit controlul glicemic aproape în aceeași măsură și cele două grupuri au pierdut aproximativ același număr de kilograme.
Diferenţe semnificative s-au înregistrat însă în ceea ce privește impactul asupra nivelurilor de grăsimi din sânge care contribuie la bolile de inimă, iar la acest capitol dieta mediteraneeană a ieșit câștigătoare.
„Dieta ketogenică a crescut nivelul LDL cu 10%, în timp ce cea mediteraneeană cu 5%. Diferenţele sunt semnificative și au un impact important asupra riscului cardiovascular”, a explicat pentru CNN, dr. Frank Hu de la Departamentul de Nutriţie de la Harvard, cercetător în nutriţie, care nu a fost implicat în studiu.
În ceea ce privește reducerea nivelului de trigliceride, dieta ketogenică a avut un impact mai mare, însă această reducere nu a fost la fel de importantă ca modificarea nivelului LDL.
Ambele diete au avut un efect pozitiv în ceea ce privește controlul glicemic pe termen scurt, însă cercetătorii sunt mai interesaţi de impactul asupra riscului cardiovascular. Dieta ketogenică este foarte eficientă în reducerea ponderală prin inducerea cetozei, o stare în care organismul consumă depozitele de grăsime.
Pentru a obţine starea de cetoză, nivelul de carbohidraţi trebuie redus la 20 până la 50 de grame pe zi. Dieta zilnică tipică a unui american este 50% carbohidraţi, a adăugat doctorul Hu, așa că scăderea acestui aport la mai puţin de 50 de grame este „o reducere uriașă, greu de menţinut pentru oameni”.
În cazul ambelor diete, principiul este că un consum prea mare de zahăr și cereale procesate și prea puţine vegetale este extrem de dăunător. Însă în dieta ketogenică, în afară de creșterea LDL, a apărut o scădere a tiaminei, a vitaminelor B6, C, D și E și a fosforului.
Totodată, s-a înregistrat și o scădere a nivelului de fibre consumate. Limitarea consumului de cereale integrale și fructe pe termen lung în dieta keto ridică o serie de întrebări asupra impactului pe termen lung asupra sănătăţii. În plus, păstrarea aderenţei la dieta keto pe termen lung este dificilă. Mulţi dintre participanţi au renunţat la aceasta după încheierea studiului.
În concluzie, în opinia doctorului Hu, restricţia severă a carbohidraţilor din alimente considerate sănătoase și benefice nu este necesară pentru a menţine controlul glicemic și sănătatea cardiovasculară.
Citiți și: Substanţă nocivă, larg răspândită în organismul americanilor
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
