Newsflash
Dosar

Insuficiența cardiacă în 2017

Insuficiența cardiacă în 2017

Ioan Mircea Coman este profesor la UMF „Carol Davila” București și șeful Secției Cardiologie II din Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu” București.
A fost președintele Societății Române de Cardiologie și este președinte fondator al Fundației pentru Protecția Adulților cu Boli Cardiace Congenitale (PROTCARD).

 

Ovidiu Chioncel este conferențiar la UMF „Carol Davila” București și șeful Secției Cardiologie I din Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu” București. Este membru în consiliul de conducere al Societății Române de Cardiologie.

 

 

     Insuficiența cardiacă (IC) este un sindrom clinic ce reprezintă manifestarea comună a diverselor comorbidități cardiace și non-cardiace (1), definiție ce ilustrează eterogenitatea acestei patologii. Diversitatea fenotipurilor clinice cu care se pot prezenta pacienții, marea varietate a etiologiilor și a factorilor precipitanți, dar și absența unui element fiziopatologic unic integrator au dus, de-a lungul timpului, la evoluții și schimbări aproape radicale ale conceptelor terapeutice. Această evoluție rapidă a conceptelor a fost influențată atât de progresele științifice ale cercetării fundamentale, cât și din cunoașterea epidemiologică derivată din rezultatele studiilor clinice multicentrice și ale registrelor sau ale studiilor observaționale multinaționale.
     De asemenea, dinamica progresului a fost influențată crucial de indexul mare de severitate asociat acestei boli, IC reprezentând o afecțiune cu impact negativ atât asupra pacienților, prin scăderea supraviețuirii și alterarea calității vieții, cât și asupra sistemelor de sănătate, prin creșterea prevalenței și a costurilor financiare și sociale. Din datele recente furnizate de Asociația europeană de insuficiență cardiacă, în Europa, aproximativ 26 de milioane de pacienți suferă de IC și aproximativ 3,6 milioane sunt nou diagnosticați cu această boală în fiecare an (2). Mortalitatea în cursul spitalizării este de 4–8%, iar mortalitatea la un an variază între 25 și 30% (3). În România, magnitudinea acestui fenomen este chiar mai amplă, IC fiind diagnosticată la aproximativ 4,7% din populația generală cu vârsta mai mare de 35 de ani (4), iar cifrele privind rata mortalității la un an sunt superpozabile celor europene (5).
     În România, IC a reprezentat o preocupare constantă a diferitelor grupuri de profesioniști. Cunoașterea epidemiologică, cercetarea clinică, programele educaționale, proiectele privind percepția asupra acestei boli în rândul specialiștilor și al populației generale au fost realizate sub girul Societății Române de Cardiologie (SRC), Grupului de lucru de insuficiență cardiacă al SRC și Fundației Române a Inimii. Una din iniția­tivele Fundației Române a Inimii a reprezentat-o constituirea, în 2014, în mandatul profesorului Ioan Mircea Coman, a Școlii internaționale de insuficiență cardiacă. Acest proiect, conceput la sugestia profesorului Mihai Gheorghiade, a adus împreună lideri de opinie din România și din afara țării – Aldo Maggioni, Andrew Ambrosy, Sean Collins, Javed Butler, Gerasimos Filippatos și Alexandre Mebazaa. Prin intermediul Școlii internaționale de insuficiență cardiacă au fost realizate câteva proiecte importante pentru cardiologia românească. Amintim două expert meeting cu participare internațională (Sinaia 2014 și 2015), Barometrul insuficienței cardiace în România, document realizat în limbile română și engleză, realizarea sesiunilor de insuficiență cardiacă dreaptă în cadrul PHADER (Sibiu, 2016 și 2017), un workshop privind utilizarea biomarkerilor în practica clinică (Sinaia 2016), publicat în Romanian Journal of Cardiology și primul curs internațional de insuficiență cardiacă – HF Forum, from clinical cases to clinical trials and back (București, 2017). De asemenea, Școala internațională de insuficiență cardiacă a contribuit la realizarea programului Școlii de vară a tinerilor cardiologi (Sibiu, 2016 și 2017).
     Unul din proiectele Școlii internaționale de insuficiență cardiacă este și realizarea prezentului volum, dedicat abordării moderne a insuficienței cardiace. Volumul include un interviu în premieră cu profesorul Mihai Gheorghiade. Acest proiect nu încearcă să prezinte o abordare scolastică a IC, ci doar să reflecte un instantaneu surprins la nivelul cunoștințelor anului 2017. Specialiștii cu preocupări în IC prezintă, în aria lor de expertiză, stadiul actual al conceptelor, progrese, dar mai ales viziunea personală a unor profesioniști recunoscuți național și internațional în diferite domenii ale IC. Le mulțumim tuturor celor ce au acceptat să contribuie la acest volum și mulțumim echipe editoriale pentru punerea în valoare a acestor puncte de vedere dedicate abordării moderne a IC. Îi mulțumim profesorului Mihai Gheorghiade pentru răbdarea de a ne acorda acest interviu, pentru ideea dezvoltării Școlii internaționale de insuficiență cardiacă, dar, mai ales, pentru sprijinirea constantă a cardiologiei românești.
     Considerăm acest volum doar o etapă, o referință pentru preocupările viitoare, de aceea vă invităm să citiți și să-l evaluați critic. Observațiile dumneavoastră îi vor da valoare.
 
 

Dosarul „Insuficiența cardiacă” a fost publicat în volum la editura ETNA (2017). Coordonatori științifici: Ioan Mircea Coman, Ovidiu Chioncel. Coordonator editorial: Aurel F. Marin. Autori: Laura Antohi, Carmen C. Beladan, Costin Berceanu, Elvira Brătilă, Ion I. Bruckner, Ruxandra Christodorescu, Diana Cimpoeșu, Mircea Cinteză, Diana-Elena Comandașu, Camelia Diaconu, Dan Dobreanu, Dana-Oliviana Geavlete, Adrian Gheorghe, Carmen Ginghină, Ruxandra-Nicoleta Horodinschi, Vlad Anton Iliescu, Claudia Ionescu, Iulia Kulcsar, Cezar Macarie, Maria Mirabela Manea, Anca D. Mateescu, Costel Matei, Mircea Penescu, Antoniu Octavian Petriș, Loredana Piloff, Dana Pop, Constantin Popa, Bogdan. A. Popescu, Răzvan Ilie Radu, Crina Ioana Rădulescu, Maia Rusu, Cristian Serafinceanu, Ioana Soare, Emanuel Stoica, Alexandru Vîntu, Dumitru Zdrenghea.

 
 

Notă autor:

Bibliografie

1. Gheorghiade M et al. Recognizing hospitalized heart failure as an entity and developing new therapies to improve outcomes: academics’, clinicians’, industry’s, regulators’, and payers’ perspectives. Heart Fail Clin. 2013 Jul;9(3):285-90, v-vi

2. Ponikowski P et al. Preventing disease and death worldwide ESC-HFA white paper. 2015, www.escardio.org

3. Crespo-Leiro MG et al. European Society of Cardiology Heart Failure Long-Term Registry (ESC-HF-LT): 1-year follow-up outcomes and differences across regions. Eur J Heart Fail. 2016 Jun;18(6):613-25

4.Macarie C, Chioncel O. Studiul românesc de prevalență a insuficienței cardiace în populația arondată medicilor de familie. In: Progrese in cardiologie, 2007

5. Chioncel O et al. Characteristics of patients with heart failure from Romania enrolled in - ESC-HF long-term (ESC-HF-LT) registry. Rom J Cardiol. 2015;25(4)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe