Ioan Mircea Coman este profesor la UMF „Carol Davila”
București și șeful Secției Cardiologie II din Institutul de Urgență pentru Boli
Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu” București.
A fost președintele Societății Române de Cardiologie și este președinte
fondator al Fundației pentru Protecția Adulților cu Boli Cardiace Congenitale
(PROTCARD).
Ovidiu Chioncel este conferențiar la UMF „Carol Davila”
București și șeful Secției Cardiologie I din Institutul de Urgență pentru Boli
Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu” București. Este membru în consiliul
de conducere al Societății Române de Cardiologie.
Insuficiența
cardiacă (IC) este un sindrom clinic ce reprezintă manifestarea comună a
diverselor comorbidități cardiace și non-cardiace (1), definiție ce ilustrează
eterogenitatea acestei patologii. Diversitatea fenotipurilor clinice cu care se
pot prezenta pacienții, marea varietate a etiologiilor și a factorilor
precipitanți, dar și absența unui element fiziopatologic unic integrator au
dus, de-a lungul timpului, la evoluții și schimbări aproape radicale ale
conceptelor terapeutice. Această evoluție rapidă a conceptelor a fost
influențată atât de progresele științifice ale cercetării fundamentale, cât și
din cunoașterea epidemiologică derivată din rezultatele studiilor clinice
multicentrice și ale registrelor sau ale studiilor observaționale
multinaționale.
De
asemenea, dinamica progresului a fost influențată crucial de indexul mare de
severitate asociat acestei boli, IC reprezentând o afecțiune cu impact negativ
atât asupra pacienților, prin scăderea supraviețuirii și alterarea calității
vieții, cât și asupra sistemelor de sănătate, prin creșterea prevalenței și a
costurilor financiare și sociale. Din datele recente furnizate de Asociația
europeană de insuficiență cardiacă, în Europa, aproximativ 26 de milioane de
pacienți suferă de IC și aproximativ 3,6 milioane sunt nou diagnosticați cu
această boală în fiecare an (2). Mortalitatea în cursul spitalizării este de 4–8%,
iar mortalitatea la un an variază între 25 și 30% (3). În România, magnitudinea
acestui fenomen este chiar mai amplă, IC fiind diagnosticată la aproximativ
4,7% din populația generală cu vârsta mai mare de 35 de ani (4), iar cifrele
privind rata mortalității la un an sunt superpozabile celor europene (5).
În
România, IC a reprezentat o preocupare constantă a diferitelor grupuri de
profesioniști. Cunoașterea epidemiologică, cercetarea clinică, programele
educaționale, proiectele privind percepția asupra acestei boli în rândul
specialiștilor și al populației generale au fost realizate sub girul Societății
Române de Cardiologie (SRC), Grupului de lucru de insuficiență cardiacă al SRC
și Fundației Române a Inimii. Una din inițiativele Fundației Române a Inimii a
reprezentat-o constituirea, în 2014, în mandatul profesorului Ioan Mircea
Coman, a Școlii internaționale de insuficiență cardiacă. Acest proiect,
conceput la sugestia profesorului Mihai Gheorghiade, a adus împreună lideri de
opinie din România și din afara țării – Aldo Maggioni, Andrew Ambrosy, Sean
Collins, Javed Butler, Gerasimos Filippatos și Alexandre Mebazaa. Prin
intermediul Școlii internaționale de insuficiență cardiacă au fost realizate
câteva proiecte importante pentru cardiologia românească. Amintim două expert
meeting cu participare internațională (Sinaia 2014 și 2015), Barometrul
insuficienței cardiace în România, document realizat în limbile română și
engleză, realizarea sesiunilor de insuficiență cardiacă dreaptă în cadrul
PHADER (Sibiu, 2016 și 2017), un workshop privind utilizarea biomarkerilor în
practica clinică (Sinaia 2016), publicat în Romanian Journal of Cardiology și
primul curs internațional de insuficiență cardiacă – HF Forum, from clinical
cases to clinical trials and back (București, 2017). De asemenea, Școala
internațională de insuficiență cardiacă a contribuit la realizarea programului
Școlii de vară a tinerilor cardiologi (Sibiu, 2016 și 2017).
Unul
din proiectele Școlii internaționale de insuficiență cardiacă este și realizarea
prezentului volum, dedicat abordării moderne a insuficienței cardiace. Volumul
include un interviu în premieră cu profesorul Mihai Gheorghiade. Acest proiect
nu încearcă să prezinte o abordare scolastică a IC, ci doar să reflecte un
instantaneu surprins la nivelul cunoștințelor anului 2017. Specialiștii cu
preocupări în IC prezintă, în aria lor de expertiză, stadiul actual al
conceptelor, progrese, dar mai ales viziunea personală a unor profesioniști
recunoscuți național și internațional în diferite domenii ale IC. Le mulțumim
tuturor celor ce au acceptat să contribuie la acest volum și mulțumim echipe
editoriale pentru punerea în valoare a acestor puncte de vedere dedicate
abordării moderne a IC. Îi mulțumim profesorului Mihai Gheorghiade pentru răbdarea
de a ne acorda acest interviu, pentru ideea dezvoltării Școlii internaționale
de insuficiență cardiacă, dar, mai ales, pentru sprijinirea constantă a
cardiologiei românești.
Considerăm
acest volum doar o etapă, o referință pentru preocupările viitoare, de aceea vă
invităm să citiți și să-l evaluați critic. Observațiile dumneavoastră îi vor da
valoare.
Dosarul
„Insuficiența cardiacă” a fost publicat în volum la editura ETNA (2017).
Coordonatori științifici: Ioan Mircea Coman, Ovidiu Chioncel. Coordonator
editorial: Aurel F. Marin. Autori: Laura Antohi, Carmen C. Beladan, Costin
Berceanu, Elvira Brătilă, Ion I. Bruckner, Ruxandra Christodorescu, Diana
Cimpoeșu, Mircea Cinteză, Diana-Elena Comandașu, Camelia Diaconu, Dan Dobreanu,
Dana-Oliviana Geavlete, Adrian Gheorghe, Carmen Ginghină, Ruxandra-Nicoleta
Horodinschi, Vlad Anton Iliescu, Claudia Ionescu, Iulia Kulcsar, Cezar Macarie,
Maria Mirabela Manea, Anca D. Mateescu, Costel Matei, Mircea Penescu, Antoniu
Octavian Petriș, Loredana Piloff, Dana Pop, Constantin Popa, Bogdan. A.
Popescu, Răzvan Ilie Radu, Crina Ioana Rădulescu, Maia Rusu, Cristian
Serafinceanu, Ioana Soare, Emanuel Stoica, Alexandru Vîntu, Dumitru Zdrenghea. |