Rolul Institutului
Cantacuzino de „interes strategic în domeniul asigurării protecției intereselor
esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației“ a fost legiferat
printr-o hotărâre de guvern care descrie condițiile în care urmează să
funcționeze acest institut ale cărui probleme au fost atât de mediatizate în
ultimul deceniu. Precizăm că repetiția „interesului“ din fraza citată aparține
chiar legiuitorului, dar eleganța exprimării este mai puțin importantă. Să
vedem cum arată conținutul acestei legi.
Institutul Cantacuzino
va funcționa în subordinea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică
și Inovare (ANCSI) și maximum 430 de persoane vor putea fi angajați ai
Institutului. Conducerea va depinde de președintele ANCSI, care este condusă în
prezent de inginerul Tudor Prisecaru, fost decan al Facultății de Inginerie
Mecanică din cadrul Politehnicii bucureștene. Președintele ANCSI este propus
de ministrul educației și numit de premierul României. În cadrul ANCSI există
un colegiu consultativ pentru cercetare-dezvoltare, singurul medic care face
parte din acest organism fiind Dragoș Pieptu, prorector al Universității de
Medicină și Farmacie din Iași, cel care a preluat și funcția de rector după
demisia lui Vasile Astărăstoae.
Institutul va derula
activități de cercetare-dezvoltare în domeniul microbiologiei, biologiei
celulare, imunologiei, biotehnologiei, geneticii microbiene și, desigur, al
bolilor infecțioase. Sunt menționate mai multe activități precise, printre care
cercetare în vederea „elaborării și evaluării de teste moleculare pentru
diagnostic“; studiul tuberculozei, infecțiilor acute respiratorii, al
hepatitelor virale, retrovirusurilor, arbovirusurilor etc. „în colaborare cu
Institutul Național de Sănătate Publică“; „identificarea unor substanțe de
origine biologică cu proprietăți terapeutice“ și cercetare-dezvoltare pentru
realizarea „unor produse de uz medical“. Este menționat și rolul educațional al
Institutului, dar și cel de gazdă a laboratoarelor de referință.
Institutul Cantacuzino
va putea comercializa reactivi, produse biologice, dispozitive medicale și va
putea derula „activități de producție pentru situații speciale, cum ar fi
vaccin gripal pandemic cu extindere la nevoi regionale“ și „servicii specifice
farmaceutice, de la dezvoltare la etape de fabricație“. Se menționează că
finanțarea Institutului se va face prin obținerea de venituri proprii și
subvenții de la buget prin Ministerul Educației. Institutul va putea închiria
bunurile proprietate publică pe care le administrează, jumătate din sumă
rămânând Institutului, cealaltă jumătate mergând la buget.
Cu câteva excepții, cum
este menționarea expresă a vaccinului gripal pandemic și schimbarea supervizorilor
instituționali, noua lege nu aduce prea multe modificări în viața Institutului
Cantacuzino. Vom vedea dacă aceste detalii, fără un sprijin financiar
consistent din partea Guvernului (care a alocat doar 10 milioane de euro), vor
fi suficiente pentru salvarea Institutului.
Precizare. Informația privind aducerea la Parchet pentru audieri a profesorului
craiovean Andrei Adrian Tica, publicată în articolul „Micii corupți și marea
corupție“, apărut în pagina 2 a numărului 28 din 10 iulie 2015, a fost eronată.
Informația a fost inițial difuzată de cea mai mare agenție de știri din România.
Profesorul Andrei Adrian Tica, șeful catedrei de farmacologie și prorector al
UMF Craiova, nu a fost vizat de anchetă și nu a avut calitate de martor în
dosar. Viața medicală regretă preluarea unei informații greșite, neavând
intenția de a aduce o atingere imaginii academice și medicale a profesorului
Tica. (Alexandra Nistoroiu)
