Luna aceasta, la Institutul Național de Boli Infecțioase  „Prof. Dr. Matei Balș” din București, a avut loc dezbaterea „Situația programelor de prevenire, diagnostic și tratament HIV în România”, organizată în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva HIV-SIDA, marcată anual la 1 decembrie. 

În cadrul său au fost aduse în discuție nevoia de creștere a eforturilor în direcția implementării activităților legate de prevenirea infectării cu HIV, necesitatea de a-i educa pe tineri în ceea ce privește adoptarea unor comportamente fără risc de infectare, importanța asigurării unor servicii de testare HIV mult mai prietenoase și apropiate de comunitate, precum și a diagnosticării timpurii urmate de începerea imediată a tratamentului. 

În cadrul evenimentului a fost semnat, simbolic, „Manifestul HIV de la București” , un apel public care cuprinde zece puncte-cheie de acțiune pentru politicile publice în domeniul HIV în România, astfel încât lupta cu HIV în anii următori să fie una susținută și de impact. Până acum, Manifestul a fost semnat de peste 40 de instituții și organizații, alături de peste 80 de persoane active în sectorul HIV. 

„Ne dorim să continuăm să prevenim, să tratăm cât mai bine [infecția cu HIV], astfel încât să fie o boală cronică, tratabilă, așa cum trebuie să fie. În iunie, am prezentat zece direcții de acțiune pe care să le susținem, să le promovăm, astfel încât anul viitor să avem rezultate mai bune, să continuăm să prevenim, să testăm, să avem o abordare integrată a fenomenului în România”, a afirmat cu acest prilej Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA). 

Prevederi din Manifest

Câteva dintre punctele cuprinse în Manifest fac referire la existența unui program coordonat pentru atingerea supresiei virale – garantarea accesului continuu și neîntrerupt la medicație specifică antiretrovirală, pentru perioade de minimum 3 luni; crearea unei rutine în testarea pentru infecția cu HIV prin încurajarea medicilor de familie să își îndrume toți pacienții către efectuarea acestui screening în pachetul de prevenție, alături de testarea pentru tuberculoză și hepatite, precum și prevenția și controlul HIV în comunitățile vulnerabile. 

VIAȚA PACIENȚILOR DEPINDE DE INVESTIGAȚII ȘI DE TRATAMENT. CEA MAI BUNĂ CALE SPRE PREVENȚIE ESTE ASIGURAREA TRATAMENTULUI, ÎN PRIMUL RÂND. 
(Prof. dr. Alexandru Rafila)

Este vorba despre finanțarea prioritară și implementarea măsurilor strategice naționale adecvate (de exemplu, Strategia Națională HIV/SIDA), în domeniul prevenirii prin educare și prin accesarea terapiilor moderne post- și pre-expunere la infecția cu HIV, astfel putând fi controlată răspândirea virusului în rândul grupurilor identificate ca fiind cu risc. Sunt propuse, de asemenea, alocarea multianuală a unor fonduri pentru ONG-uri, fonduri care să fie destinate activităților de prevenție, suport, testare și navigare a persoanei identificate cu HIV pentru accesarea îngrijirilor specifice, precum și finanțarea și sprijinirea campaniilor pentru reducerea stigmei asociate persoanelor cu HIV. 

Progrese semnificative în gestionarea afecțiunii

„Când mă uit la Manifest, din punctul meu de vedere, multe dintre puncte sunt atinse. Nu spun că sunt atinse 100%, dar (...) dacă luăm în calcul că, într-o țară care are totuși probleme economice, reușim să avem o finanțare de peste 100 de milioane de euro în fiecare an doar pentru tratament și că suma crește de fiecare dată cu cel puțin 10%, putem spune că s-au făcut totuși pași importanți”, a punctat dr. Adrian Marinescu.

În acest context, medicul a subliniat că România a făcut progrese în ceea ce privește infecția cu virusul HIV: „România a făcut extrem de mult în toți anii în care vorbim de virus. Aproximativ 30.000 de români au fost monitorizați, diagnosticați (...) Mare parte din pacienții români care trăiesc cu virusul au o calitate bună a vieții. În ceea ce privește tratamentul, în prezent, 90% dintre românii care sunt infectați cu HIV primesc tratament de ultimă generație, care constă într-o singură pastilă, iar cei mai mulți dintre ei au monitorizările făcute corect. (...) Din păcate, testarea nu este acolo unde ne-am dori și nu ține doar de autorități, ține de fiecare medic în parte. Legat de decese, ele sunt mai puține, pentru că raportarea nu e pe măsură”. 

La rândul său, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel a evidențiat faptul că, în prezent, există toate instrumentele necesare pentru stoparea apariției de noi cazuri de infecție cu HIV. În același timp, el a anunțat că anul viitor, în România va fi finalizată noua lege HIV. „Legea a fost pusă în dezbaterea HIV Outcomes. HIV Outcomes a emis deja un material pe care lucrăm. Urmează să ne întâlnim cu colegii din Comisia de Sănătate din Camera Deputaților pentru a-i da o formă comună. Începând cu februarie 2026, vom avea o discuție punctuală pe această temă inclusiv cu Ministerul Sănătății. (...) Din punctul meu de vedere, în a doua parte anului 2026, această lege ar putea fi promulgată”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, pentru „Viața Medicală”. 

Asigurarea tratamentului, cea mai bună prevenție

Prezent și el la dezbatere, prof. dr. Alexandru Rafila a reiterat importanța accesului la investigații și tratament în combaterea infecțiilor cu virusul HIV: „Viața pacienților depinde de investigații și de tratament. Cea mai bună cale spre prevenție este asigurarea tratamentului, în primul rând. (...) Dacă pacienții cu HIV nu au tratament la timp, dincolo de schimbarea complianței, riscurile legate de transmiterea bolii cresc. (...) Dacă legislația în domeniul prevenției se va schimba – pentru că am văzut că noul ministru a lansat o strategie națională pentru prevenție –, noi vom sprijini acest demers în măsura în care el operaționalizează o lege care este deja existentă (legea prevenției - n.red.), dar care nu are un efect prea mare”.

Dincolo de anunțarea Strategiei Naționale de Prevenție, în luna septembrie a.c., dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a informat că instituția pe care o conduce va lansa Programul Național de Prevenție PrEP (profilaxie pre-expunere pentru HIV): „Este pentru prima dată când România face acest pas major. PrEP va deveni o parte esențială a viziunii noastre”.

Potrivit statisticilor, în România, la 30 septembrie 2025 erau în viață 19.108 persoane infectate cu HIV. Anul acesta, pe teritoriul țării noastre au fost diagnosticate 406 cazuri noi. Căile de transmitere frecvente în cazul persoanelor diagnosticate în 2024 au fost: sex neprotejat heterosexual – 54,95%, bărbați care fac sex cu alți bărbați – 33,66% și consum de droguri injectabile – 7,42%.     
 

Documentarea acestui material a fost realizată cu sprijinul Gilead Sciences România.