Recent, la București, a avut loc dezbaterea „Situația programelor de prevenire, diagnostic și tratament HIV în România”, organizată în contextul Zilei Mondiale SIDA, marcată anual, la 1 Decembrie. Între altele, discuțiile au adus în prim plan nevoia de creștere a eforturilor în direcția implementării activităților legate de prevenirea infectării cu HIV, dar și necesitatea asigurării unor servicii de testare HIV mult mai prietenoase și apropiate de comunitate. 

„E nevoie de mobilizare la nivel național, în direcția prevenirii noilor cazuri de infecție HIV. Putem face asta în mai multe moduri: intervenim cu profilaxie preexpunere în rândul celor aflați la mare risc de infectare, asigurăm totodată acces la profilaxie postexpunere pentru cei care au avut un contact cu risc de infectare HIV. Totodată trebuie să testăm extins pentru HIV, astfel încât să diagnosticăm timpuriu și să-i tratăm pe cei infectați cât mai repede și astfel să prevenim noi cazuri. Tot în sfera prevenirii intră și asigurarea unui tratament continuu și de calitate pentru cei care trăiesc cu HIV, știut fiind faptul ca așa virusul ajunge nedetectabil în sângele lor și nu mai poate fi transmis pe cale sexuală”, a punctat Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA).

Un alt aspect adus în discuție a fost lipsa de finanțare pentru implementarea Strategiei Naționale HIV, în contextul în care numărul de cazuri de infecție HIV este în creștere. „România trebuie să prioritizeze finanțarea intervențiilor în lupta cu HIV, pentru ca HIV nu a dispărut, iar dacă ne facem că nu mai e o problem, ne va arăta în anii viitor că este o problem si că dacă nu am intervenit in prevenirea lui, țara va cheltui mult mai mult pe tratament”, a adăugat directorul executiv al UNOPA.

Stigmatizarea continuă să fie o problemă majoră

În cadrul dezbaterii găzduite de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” au fost prezentate și rezultatele studiului „Nevoile socio-medicale ale persoanelor care trăiesc cu HIV din România” realizat de UNOPA în colaborare cu Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer" al Academiei Române, printr-un chestionar online aplicat în perioada lunii noiembrie 2025.

Potrivit rezultatelor, peste 84% dintre persoanele cu HIV au ultima încărcătură virală nedetectabilă. În același timp, respondenții resimt nevoia sprijinului din partea comunității și au dificultăți în a discuta cu alte persoane despre faptul ca trăiesc cu HIV. Astfel, deși peste 80% dintre respondenți percep infecția HIV ca pe o afecțiuni cronică, controlabilă prin tratament, aceeași proporție afirmă că, la nivelul comunității, există discriminare și stigmatizare față de persoanele care trăiesc cu această afecțiune. 

„E momentul (...) să înțelegem ce este infecția HIV, că este o boală cronică, nu mai este SIDA de altă dată și să-i putem face pe acești oameni să se simtă normal atunci când intră într-o unitate medicală. E nevoie de informare, astfel încât și vecinii și colegii de la locul de muncă și angajatorii să fie pregătiți, să nu mai aibă temeri, atunci când interacționează cu persoane care trăiesc cu HIV”, a subliniat directorul executiv al UNOPA.

În plus, 78% dintre respondenți spun că există discriminare în sistemul medical din cauza HIV, cu precădere în alte specialități decât boli infecțioase. Pe de altă parte însă, peste 80% sunt mulțumiți de calitatea serviciilor primite în spitalele de profil. „Pacienții au nevoie de acces și de combaterea stigmei în alte specialități medicale decât cele infecțioase. Vorbim de stomatologie, chirurgie, de intervenții sângerânde. Încă sunt medici care au reacții nepotrivite în fața unui pacient cu HIV. (...) E important ca medicii să nu mai aibă acea atitudine de a-și declina competența în fața unui pacient cu HIV, pentru că nu trebuie competențe speciale. Nu trebuie decât bunăvoință, să se aplice medicina așa cum este ea”, a atras atenția Iulian Petre.

Tratamentul ar trebui eliberat în cadrul spitalelor

În ceea ce privește tratamentul, peste 90% din persoanele care trăiesc cu HIV ar prefera să primească tratamentul pe o perioada de minimum trei luni. În același timp, peste 67% doresc ca tratamentul antiretroviral sa fie eliberat în cadrul spitalelor, nu în farmaciile cu circuit deschis. 

În cadrul evenimentului a avut loc și semnarea simbolică pe panoul „Manifestul HIV de la București”,  un apel public cuprinzând zece puncte cheie de acțiune pentru politicile publice în domeniul HIV în România, astfel încât lupta cu HIV în anii următori să fie una susținută și de impact. Peste 40 de instituții și organizații, alături de peste 80 de persoane active in sectorul HIV au semnat până acum Manifestul.

Potrivit statisticilor, în România, la 30 septembrie 2025 erau în viață 19.108 persoane infectate HIV. Anul acesta pe teritoriul țării noastre au fost diagnosticate 406 cazuri noi. Căile de transmitere frecvente în cazul persoanelor diagnosticate în 2024 sunt: sex neprotejat heterosexual– 54,95 %, bărbați care fac sex cu alți bărbați – 33,66% și consum de droguri injectabile – 7,42%.