România a făcut progrese importante în ceea ce privește scăderea incidenţei infecţiilor cu virusul hepatitic C, însă eforturile în acest sens trebuie să continue, a subliniat prof. dr. Liana Gheorghe la o masă rotundă privind eliminarea acestei afecţiuni, organizată recent, la Ambasada SUA din România: „În anul 2008, când am publicat primul articol pe această temă, în România, hepatita C avea o prevalenţă de 3,5%, cea mai mare din Europa. Apoi a ajuns la 2,5% în urma studiilor de modelare statistică din 2015, cea de-a doua prevalenţă viremică după Italia. În momentul de faţă, în sudul României, avem o prevalenţă de 0,8%”. 

În acest context, conf. dr. Laura Iliescu a atras atenţia că infecţia cu virusul hepatitic C nu este o patologie monospecialitate, fiind necesară includerea în programele de screening a pacienţilor care se adresează clinicilor de Nefrologie, Cardiologie, Diabetologie, Oncologie: „Dintre pacienţii pe care i-am urmărit în clinică, mulţi aveau asociat un număr mare de afecţiuni. Pacienţii cu limfoame trataţi și pentru virus C au șanse de până la 60% de regresie parţială sau totală a bolii hematologice. Am observat și că mulţi pacienţi cu hepatita C aveau diabet zaharat”. 

Referitor la acest aspect, prof. dr. Gabriela Radulian a precizat că un studiu realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice a arătat că la persoanele cu diabet zaharat prevalenţa hepatitei C este mai mare decât la populaţia generală: „La persoanele cu diabet zaharat de tip 2, prevalenţa hepatitei cu virus C variază între 6% și 12%. Dar studiile internaţionale arată că 15-30% din persoanele infectate cu virus hepatitic C pot dezvolta diabet zaharat de tip 2”. De aceea, a continuat ea, este foarte importantă extinderea screeningului pentru hepatită C în toată populaţia diabetică din România. 

Tratament gratuit pentru toţi pacienţii 

Dincolo de o acoperire cât mai largă a testării, pentru eliminarea acestei afecţiuni este necesară asigurarea accesului gratuit la tratament pentru toţi pacienţii din ţara noastră, indiferent de judeţul în care se află și de statutul de asigurat sau neasigurat, a reamintit Marinela Debu, președinta Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice. Pentru ca acest lucru să poată fi realizat sunt necesare anumite demersuri legislative, începând cu modificarea Legii Sănătăţii, a explicat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate: „Vom face tot posibilul pentru a modifica actele subsecvente care ţin de Casă, pentru a pilota și implementa un proiect, cum e cel pentru cancer, în care și neasiguraţii să aibă acces la depistare precoce și tratament”. 

O altă măsură benefică ar fi introducerea în Riscogramă a testărilor pentru markerii hepatici, a completat și dr. Mihaela Udrescu, coordonatorul grupului GastRo din cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei: „În momentul de faţă nu există nici monitorizare pentru pacientul hepatic, nu există nici în Riscograme specificat clar acest lucru, astfel încât oricine să poată beneficia o dată în viaţă de testare gratuită pentru markerii de hepatită virală”.