Determinantul major al severităţii unei pandemii de gripă,
măsurat prin numărul de cazuri de boli severe şi de decese pe care le cauzează,
este virulenţa inerentă a virusului. Dar, mai mulţi alţi factori influenţează severitatea
generală a impactului unei pandemii.
Chiar şi un virus care determină iniţial simptome uşoare
la oamenii sănătoşi poate fi distructiv, în special în condiţiile comunităţilor
interdependente şi foarte mobile din ziua de azi. Mai mult, acelaşi virus, care
cauzează boli uşoare într-o ţară, poate determina o mortalitate şi o morbiditate
mult mai mare în altă ţară. În plus, virulenţa inerentă a virusului se poate
schimba în timp, pe măsură ce pandemia dezvoltă valuri succesive de răspândire naţională
şi internaţională.
Proprietăţile virusului
O pandemie de gripă este cauzată de un virus care este
fie nou, fie nu a circulat recent şi la scară mai mare în populaţia umană.
Acest lucru creează o vulnerabilitate aproape universală. Deoarece nu toţi
oamenii au fost infectaţi în timpul unei pandemii, aproape toţi oamenii sunt
susceptibili la infecţie.
Numărul mare de oameni care se îmbolnăvesc în acelaşi timp
sau aproape în acelaşi timp sunt motivul pentru care pandemiile sunt
distructive din punct de vedere economic şi social, cu un potenţial de
suprasolicitare extremă temporară asupra serviciilor medicale.
Contagiozitatea virusului influenţează, de asemenea, severitatea
impactului pandemiei, deoarece poate să mărească numărul de persoane care se îmbolnăvesc
şi au nevoie de îngrijiri medicale într-o perioadă scurtă de timp şi într-o
anumită zonă geografică. Ca latură pozitivă, nu toate zonele lumii sau nu toate
zonele unei ţări sunt afectate în acelaşi timp. Contagiozitatea virusului va
influenţa viteza răspândirii, atât în cadrul unei ţări, dar şi la nivel internaţional.
Acest lucru poate influenţa de asemenea severitatea, deoarece o rapidă răspândire
poate discredita capacitatea guvernelor şi a serviciilor medicale de a face faţă.
Pandemiile au în general impacturi concentrate asupra unor grupe specifice de vârstă.
Bolile şi decesele înregistrate în rândul celor tineri şi la grupele de vârstă
productive din punct de vedere economic vor fi mult mai distructive pentru
societate şi pentru economie decât la nivelul celor foarte mici sau foarte bătrâni,
aşa cum s-a observat în timpul epidemiilor de gripă sezonieră.
Vulnerabilitatea populaţiei
Vulnerabilitatea generală a populaţiei poate juca un rol major.
De exemplu, persoanele cu boli cronice, cum sunt bolile cardiovasculare,
hipertensiunea, astmul, diabetul, artrita reumatoidă şi multe altele, sunt mult
mai probabile să facă infecţii severe sau letale. Prevalenţa acestor boli,
combinată cu alţi factori, cum ar fi statusul nutriţional, poate influenţa severitatea
pandemiei în mod semnificativ.
Valuri consecutive de răspândire
Severitatea totală a pandemiei este influenţată mai
departe de tendinţa pandemiei de a se răspândi pe tot globul în cel puţin două
sau câteodată trei valuri. Din multe motive, severitatea valurilor ulterioare
poate fi diferită dramatic în câteva sau în marea majoritate a ţărilor. O
caracteristică distinctivă a virusurilor gripale este faptul că mutaţiile apar foarte
frecvent şi neprevăzut în cele opt segmente de gene, şi în special la nivelul
genei pentru hemaglutinină. Emergenţa unui virus mult mai virulent în cursul
unei pandemii trebuie să nu fie exclusă niciodată.
Diferitele pattern-uri
ale răspândirii pot influenţa de asemenea severitatea valurilor următoare. De
exemplu, dacă copiii cu vârsta şcolară sunt cei care sunt afectaţi în principal
de primul val, cei în vârstă ar putea să se îmbolnăvească în al doilea val, cu
o mortalitate mult mai mare, din cauza vulnerabilităţii mult mai mari a
persoanelor în vârstă. În secolul trecut, pandemia din 1918 a început ca una uşoară,
însă în şase luni s-a reîntors într-o formă mult mai gravă. Pandemia care a început
în 1957 a început sub o formă uşoară şi s-a întors în ceva timp sub o formă
mult mai severă, deşi semnificativ mai puţin devastatoare decât cea din 1918. Pandemia
din 1968 a început sub o formă relativ uşoară, cu cazuri sporadice înainte de
primul val, şi a rămas uşoară în al doilea val, în majoritatea, dacă nu în toate
ţările.
Capacitatea de a răspunde
În sfârşit, calitatea serviciilor medicale influenţează impactul
oricărei pandemii. Acelaşi virus care cauzează numai simptome uşoare în ţări cu
sisteme medicale puternice poate fi devastator în alte ţări în care sistemele
medicale sunt slabe, proviziile de medicamente, incluzând antibioticele, sunt
limitate sau întrerupte frecvent, iar spitalele sunt aglomerate, slab echipate şi
cu personal insuficient.
Evaluarea situaţiei curente
Până acum, pot fi făcute următoarele observaţii,
specifice virusului H1N1, şi la modul general despre vulnerabilitatea populaţiei
globale. Observaţiile specifice virusului H1N1 sunt preliminare, bazate pe
informaţiile limitate din numai câteva ţări.
Tulpina de virus H1N1 care determină epidemiile curente
este un virus nou care nu a mai fost întâlnit înainte nici
la oameni nici la animale. Deşi nu pot fi trase concluzii ferme până acum,
oamenii de ştiinţă anticipează faptul că o imunitate preexistentă la virus va
fi mică sau inexistentă, sau foarte limitată în rândul persoanelor bătrâne.
H1N1 pare să fie mult mai contagios decât virusul sezonier.Rata de atac secundară a virusului sezonier este cuprinsă
între 5% şi 15%. Valorile estimative curente ale ratei de atac secundare pentru
H1N1 sunt cuprinse între 22% şi 33%.
Cu excepţia epidemiilor din Mexic, care încă nu sunt pe deplin
înţelese, virusul H1N1 tinde să determine boli uşoare la oamenii sănătoşi. În
afara Mexicului, aproape toate cazurile de boală şi toate decesele au fost
depistate la oamenii cu boli cronice.
În cele două epidemii mai mari şi bine documentate de până
acum, în Mexic şi în SUA, a fost afectat un grup cu vârstă mai mică decât s-a
observat în timpul epidemiilor de gripă sezonieră. Deşi au fost confirmate
cazuri la toate grupele de vârstă, de la copii la bătrâni, pacienţii tineri cu
infecţii severe sau letale reprezintă o caracteristică şocantă a acestor epidemii
recente.
În termeni de vulnerabilitate a populaţiei, tendinţa virusului H1N1 de a
determina infecţii mult mai severe şi letale la oamenii cu boli cronice
reprezintă o problemă particulară.
Din câteva motive, prevalenţa bolilor cronice a crescut dramatic
din 1968, când a avut loc ultima pandemie a secolului trecut. Distribuţia
geografică a acestor boli considerate cândva a fi asociate cu societăţile
bogate, s-a schimbat şi ea dramatic. Azi, OMS estimează că 85% din bolile
cronice sunt concentrate în ţările cu venituri scăzute sau medii. În aceste ţări,
bolile cronice au o medie de vârstă de debut a bolii mai timpurie decât a fost
observată în celelalte părţi mai bogate ale lumii. La momentul acesta timpuriu
al epidemiilor, oamenii de ştiinţă speculează faptul că spectrul clinic întreg de
boală cauzat de H1N1 nu va deveni evident până când virusul nu se va răspândi
mai mult. Acest lucru, de asemenea, poate modifica imaginea curentă a bolii,
care este foarte blândă în afara Mexicului.
În afara mutaţiilor intrinsece ale virusurilor gripale, şi
alţi factori ar putea să influenţeze severitatea curentă a pattern-urilor bolii, deşi prin mijloace complet neştiute, dacă virusul
continuă să se răspândească. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de posibilele
schimbări care pot avea loc pe măsură ce virusul se răspândeşte în emisfera
sudică şi întâlneşte virusurile umane circulante curent, deoarece în această
emisferă sezonul de gripă abia acum începe. Faptul că virusul gripal aviar H5N1
este bine stabilit la nivelul populaţiei de păsări domestice în unele părţi ale
lumii este o altă cauză de îngrijorare. Nimeni nu poate prezice cum se va
comporta virusul H5N1 sub presiunea unei pandemii. În prezent, H5N1 este un virus
animal care nu se răpândeşte uşor la oameni şi doar foarte rar se transmite de
la o persoană la alta.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
(1).png)
