În plus, Suedia anunţă primul caz de variola maimuţei cu o variantă mai agresivă a virusului, a cărei rată de mortalitate este dublă în rândul copiilor, comparativ cu adulţii.

Ministerul Sănătăţii a declarat încheierea epidemiei de rujeolă din România! În ţara noastră a mai a existat o astfel de epidemie între anii 2016 și 2019, când am avut 64 de decese provocate de rujeolă. Din fericire, măsurile de izolare și prevenire din pandemia de COVID au stins și focarele de rujeolă. Reversul medaliei a fost reducerea acoperirii vaccinale, astfel că, după retragerea măsurilor anti-COVID, ne-am trezit cu o nouă epidemie de rujeolă. Urmare a acestei situaţii, la 5 decembrie 2023, ministrul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 4128/2023 privind declararea epidemiei de rujeolă pe teritoriul României și aprobarea măsurilor de limitare a răspândirii epidemiei. Acum, la aproape un an, ministrul a emis Ordinul nr. 4.322 din 23 august 2024 privind încetarea epidemiei. 

Conform datelor INSP, în perioada 1 ianuarie 2023 – 25 august 2024, în România au fost confirmate 23.690 de cazuri cu rujeolă, din care 21 de decese. Cea mai mare incidenţă a fost înregistrată în Brașov (382 cazuri/100.000 de locuitori), Alba (301), Călărași (274) și Giurgiu (260). Evident, întrebarea „nu puteam fi fără aceste cazuri, fără aceste decese?” e retorică. Sper doar ca părinţii (și nu numai ei) să înveţe că e mult mai bine să vaccineze copilul decât să-l lase să facă rujeolă.

O nouă ameninţare

Acum o lună, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), prin anunţul făcut de directorul general, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat epidemia de variola maimuţei (Mpox) „urgenţă de sănătate publică”, cel mai ridicat nivel de alertă sanitară internaţională. 

Varianta mai puţin agresivă a virusului este prezentă în Europa încă din 2022 (am avut și noi câteva cazuri), dar anul acesta, la 15 august, a fost confirmat în Suedia primul caz cu varianta mai agresivă a virusului, originară din Congo.  Se pare că rata mortalităţii pentru această variantă e de 5% în rândul adulţilor și de aproximativ 10% în rândul copiilor*. Din fericire, noi încă nu avem astfel de cazuri cu varianta agresivă. Însă dacă vom avea, e bine de știut că, pentru această situaţie, contacţii pacientului vor fi vaccinaţi anti-variolă. Totodată, este important de menţionat că deja au apărut dezinformări privind această afecţiune. Ele pun pe jar populaţia, spunând că va urma o nouă carantină, mult mai severă decât cea din timpul pandemiei de COVID. Evident că astfel de știri sunt false și nu au nicio bază medicală. 

Diferenţa majoră între COVID și Mpox este calea de transmitere (prin contact și aeriană pentru COVID și doar prin contact strâns pentru Mpox). Pentru lămurirea acestei situaţii, directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, a dat un comunicat de presă în care spunea clar că Mpox nu este noul COVID – aviz „răspândacilor”! Și tot el a anunţat, într-un alt comunicat de presă emis la 22 august, că „cele mai recente cercetări arată că vaccinurile împotriva COVID au salvat, până în prezent, aproximativ 1,6 milioane de vieţi în Regiunea Europeană a OMS – o altă dovadă a puterii vaccinurilor”.