Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Marele merit al medicinii este acela că nu respinge nimic din ce ar putea fi în folosul pacientului, chiar dacă pentru aceasta ar fi obligată să se amestece în „treburile interne“ ale unor preocupări diferite de cele constituind teritoriul propriu al practicii sale. Astfel, Charcot a folosit hipnoza şi Freud a întemeiat psihanaliza. Din alianţa ulterioară cu psihologii şi sociologii s-au născut atât de diferitele astăzi modalităţi de influenţare psihică. (...)
Asociaţia Franceză de Chirurgie – AFC (preşedinte de onoare dl prof. dr. M. Malafosse – Paris) a organizat şi anul acesta – la începutul lunii octombrie – al 111-lea Congres Francez de Chirurgie şi, odată cu el, în acelaşi spaţiu generos – Palatul Congreselor din Paris – al IV-lea Congres de Chirurgie Francofonă. (...)
Î n perioada 29–31 octombrie a.c., endocrinologii români s-au reunit la Sinaia, în cadrul celui de-al XVII-lea Congres Naţional de Endocrinologie cu participare internaţională. La poalele Bucegilor, între arămiul toamnei târzii şi primele ninsori ale iernii sosite grăbit, s-au dezbătut aprins propuneri de ghiduri în Endocrinologie, precum şi complicaţiile endocrine şi metabolice în boli sistemice. Nu au lipsit nici controversele cu privire la aspecte ale temelor puse în discuţie. (...)
Incidenţa – în Europa, neoplasmul de col uterin a devenit al doilea ca frecvenţă, după neoplasmul mamar, iar în lume (punând aici la socoteală şi ţările slab dezvoltate) incidenţa acestui tip de cancer este şi mai mare. Afectează în principal femeile cu vârste între 20 şi 40 de ani, cu un vârf de frecvenţă la 40 de ani, vârstă la care putem considera că femeia se află în plină activitate profesională, familială – la maturitate. (...)
Tulburările de afectivitate au fost considerate, după apariţia în anul 1919 a cărţii lui Kraepelin despre demenţa precoce şi parafrenie, afecţiuni psihice diferite de schizofrenie. Totuşi, chiar şi marele psihiatru considera că uneori boala maniaco-depresivă era greu de deosebit de schizofrenie în cazurile în care exista „un amestec de simptome morbide ale ambelor psihoze“. (...)
Mai multe ţări care au trăit experienţa epidemiilor mari determinate de virusul pandemic A/H1N1 – 2009 au comunicat rezultatele lor restului lumii. Aceste date au fost disponibile publicului prin site-urile web, actualizate oficial de ministerele sănătăţii, dar şi prin articolele publicate în revistele de specialitate. Sunt rezumate câteva din principalele observaţii referitoare atât la ratele de spitalizare din ţări selectate, cât şi la ratele de mortalitate ale grupelor de risc; ele au ca scop pregătirea ţărilor din emisfera nordică în sezonul gripei de iarnă, pe care acestea urmează să o traverseze. (...)
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a aflat cu surprindere că farmacii din mai multe judeţe ale ţării au sistat sau sunt în curs de a sista eliberarea de medicamente compensate şi gratuite, sub motivul că au ajuns la limita fondurilor prevăzute pentru acest an în contractele încheiate cu casele judeţene de asigurări de sănătate. (...)
De la Cluj-Napoca, primim un consistent volum, editat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ în 2009, ocazionat de împlinirea a 90 de ani de învăţământ medical la Cluj, dar şi de ediţia a 40-a a „Salonului de iarnă al medicilor“ (picturi, grafică, sculptură, fotografie, artă decorativă). (...)
În vremurile tulburi ale tranziţiei pe care încă o traversăm, de douăzeci de ani (deşi s-a declarat sfârşitul acesteia…), istoria noastră, mai îndepărtată sau mai recentă, a intrat într-un con de umbră sortită pe nedrept unei uitări vinovate. (...)
Romanul URMAŞII LUI ESCULAP (Editura „Bioedit“ – Ploieşti, 2009), aparţinând regretatului medic ploieştean dr. Mircea C. Dinescu, este, în bună măsură, autobiografic, fapt sugerat şi de subtitlul cărţii: Jurnalul unui medic de ţară. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Mijloacele de comunicare în masă au cucerit globul. Ţesătura din ce în ce mai deasă a undelor purtătoare de mesaje radio-tv, internetul, lumile virtuale fără frontiere, dar cu baroni ai cerurilor inventivi şi putred de bogaţi, ar fi, teoretic, mijloace menite să promoveze din ce în ce mai intens comunicarea. Şi totuşi… Recapitulăm câteva cunoştinţe studenţeşti de anul I de la Ştiinţele comunicării. Când doi oameni se aşază faţă în faţă la o masă, ca să stea de vorbă despre ceva anume, ei, de fapt, nu sunt doi, ci şase. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe