Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Şcolile postliceale sanitare şi reconversia profesională

Viața Medicală
Cristina IORGA vineri, 3 aprilie 2015
   Criza economică mondială din ultimii ani a luat, în ţara noastră, o amploare deosebită din cauza „şubrezeniei“ economiei româneşti, care s-a dezvoltat rapid, dar brownian, în perioada 2000–2008. Astfel, criza din România din anii 2009–2010 şi continuarea sa din 2011–2013 au avut repercusiuni negative în planul structural şi al competitivităţii (1). În acesta perioadă s-au făcut restructurări masive, iar persoanele rămase fără loc de muncă au fost nevoite să schimbe domeniul de activitate şi să facă apel la reconversia profesională.
   Şomajul afectează în special tinerii şi femeile, iar pe termen lung poate genera o scădere a competenţei profesionale, chiar imposibilitatea reintegrării pe piaţa muncii, potrivit Eurostat. Uniunea Europeană vine în sprijinul persoanelor care nu au lucrat niciodată sau care au rămas fără un loc de muncă, cu numeroase programe. Un număr relativ mare de persoane optează pentru şcolile postliceale sanitare, fie de stat, fie private.
   Conform datelor Eurostat cu privire la sex, vârstă şi studii, rata de ocupare a forţei de muncă este mai mare pentru bărbaţi, atât în România, cât şi în UE. De aceea, persoanele de sex feminin sunt mai interesate de programele de formare sau de şcolile postliceale, cea mai mare parte alegând domeniul sanitar.
   Atât programele de formare, cât şi unităţile de învăţământ postliceal sanitar sunt orientate spre creşterea accesului pe piaţa muncii.

 

Reconversia profesională

 

   În secolul XXI, perspectiva dezvoltării s-a schimbat, apărând un nou tip de dezvoltare, care constă într-o serie de cicluri de învăţare de-a lungul vieţii profesionale (2). Dezvoltarea a devenit multidirecţională datorită organizaţiilor fără graniţe, proceselor de restructurare şi mediului global aflat în continuă schimbare (3).
   Reorientarea indivizilor în carieră poate fi interpretată ca o direcţie de dezvoltare ce presupune: să reprezinte posibilităţile de progres real, să fie tentantă şi să facă faţă schimbărilor de pe piaţa muncii, să fie flexibilă, să specifice abilităţile, cunoştinţele şi alte atribute cerute pentru a performa eficient (4).
   Creşterea continuă a şomajului şi în rândul tinerilor a condus Comisia Europeană (CE) să propună, în decembrie 2012, un pachet de măsuri privind ocuparea forţei de muncă tinere. Eforturile de reducere a ratei şomajului au continuat până în 2013 când s-a prezentat iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri“ – pentru spijinirea celor din regiunile cu o rată a şomajului mai mare de 25%.
   Prin proiectul „Împreună pentru tinerii Europei – Apel la acţiune pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor“, CE încearcă să consolideze şansele oferite tinerilor în căutarea unui loc de muncă şi totodată vine şi în ajutorul întreprinderilor din Uniunea Europeană, furnizând garanţia punerii în aplicare a procesului de angajare a tinerilor şomeri (7).

 

Metodologie

 

   Am realizat o cercetare pe baza unei analize statistice a datelor furnizate de Eurostat privind rata de ocupare a forţei de muncă, dar şi în urma studierii documentelor existente în cadrul unităţii de învăţământ analizate (o şcoală postliceală sanitară din judeţul Prahova – pentru a păstra confidenţialitatea, am notat instituţia respectivă cu litera A), privind vârsta, sexul şi statutul altor elevi din anul anterior. Având ca punct de plecare aceste date, am demarat cercetarea individuală realizată pe un lot de 61 de elevi din anul I, viitori asistenţi medicali generalişti şi de farmacie. Aceştia au furnizat date prin intermediul unui chestionar cu privire la statutul lor pe piaţa muncii înainte de înscrierea la şcoala postliceală sanitară. Chestionarul a cuprins 10 întrebări şi a avut caracter anonim. Ancheta pe bază de chestionar s-a realizat în semestrul I al anului în curs.
   Am utilizat metoda transversală – cercetarea exploratorie s-a realizat simultan pentru ambele specializări şi vizează aspectele descriptive ale fenomenului de reconversie profesională.
   Chestionarul a avut drept obiective: investigarea statutului elevilor pe piaţa muncii înainte de înscrierea la şcoala postliceală sanitară; identificarea motivelor ce conduc la alegerea specializării de asistent medical generalist, respectiv asistent medical de farmacie; identificarea disponibilităţii elevilor privind un nou loc de muncă; investigarea intereselor profesionale ale elevilor, viitori asistenţi medicali; investigarea opiniei elevilor privind cursurile postliceale sanitare.
   Am realizat o analiză comparativă privind cele două specializări, pentru identificarea motivelor ce au condus la alegerea unei şcoli postliceale sanitare şi nu a unui program de formare oferit de Uniunea Europeană.

 

Rezultate

 

   Potrivit Eurostat, rata de ocupare a forţei de muncă este mai scăzută în rândul femeilor – 58,8%, pe când în rândul bărbaţilor a crescut constant în toate statele membre UE – 69,4%. Pe baza datelor statistice existente privind rata de ocupare a forţei de muncă, am analizat procentul persoanelor care au ales şcoala postliceală având ca motiv reconversia profesională.
   Componenţa în funcţie de vârstă a lotului analizat este: pentru specializarea asistent medical generalist, din totalul de 36 de elevi, grupa 18–25 de ani – 19 (53%), 26–35 de ani – 12 (33%), peste 35 de ani – 5 (14%); pentru asistent medical de farmacie, din totalul de 25 – grupa 18–25 de ani – 14 (56%), 26–35 ani – 9 (36%), peste 35 de ani – 2 (8%). Persoanele de sex feminin prezintă o afinitate pentru ambele specializări, în proporţie de 75% pentru prima specializare şi 100% pentru a doua.
   Referitor la studiile anterioare înscrierii la şcoala postliceală sanitară, candidaţii au absolvit studii liceale – filiera teoretică în proporţie de 31% pentru specializarea asistent medical generalist, respectiv 36% pentru specializarea asistent medical de farmacie. În proporţie de aproximativ 20%, pentru ambele specializări, persoanele chestionate au obţinut o calificare în urma studiilor liceale – filiera tehnologică; în cazul celor care au absolvit studii liceale – filiera vocaţională, proporţia este de 14% pentru specializarea asistent medical generalist şi 8% pentru specializarea asistent medical de farmacie. Aceste persoane, alegând şcoala postliceală sanitară, au optat pentru reconversie profesională.
   Pentru ambele specializări, aproximativ 20% din respondenţi au urmat o formă de învăţământ superior, iar sub 10% au urmat o altă formă de învăţământ postliceal.
   Aproximativ jumătate din persoanele chestionate cu vârsta cuprinsă în intervalul 18–25 de ani au ales specializarea asistent medical generalist. 33% dintre cei cu vârsta între 26 şi 35 de ani, respectiv 14% din cei peste 36 de ani au optat pentru specializarea asistent medical generalist din diferite motive: dorinţa de a ajuta oamenii, de a avea un anume statut social sau material etc., dar sunt majoritar determinaţi de nevoia de reconversie profesională. Cauza acesteia a fost fie restructurarea locurilor de muncă, fie dorinţa de a activa în alt domeniu.
   Principalul motiv de alegere a specializării asistent medical de farmacie a fost tot reconversia profesională.
   Am analizat statutul respondenţilor pe piaţa muncii înainte de înscrierea la şcoala postliceală sanitară (fig. 2 şi fig. 3). Peste 65% din respondenţi au avut statut de elev, respectiv student, o mare parte din ei neactivând într-un anumit domeniu pe piaţa muncii înainte de a opta pentru specializarea asistent medical generalist. Înainte de înscriere, aproximativ 30% din persoanele chestionate au avut diferite statusuri pe piaţa muncii – şomeri, persoane casnice, salariaţi etc. Cea mai mare parte a persoanelor chestionate nu au întreprins nimic pentru a găsi un loc de muncă (64%), lot format din elevi, respectiv studenţi. Cealaltă categorie de respondenţi a făcut apel la anumite mijloace pentru obţinerea unor venituri – o parte din ei au dat anunţuri în ziare (11%) sau au depus cereri de angajare (8%). Dintre persoanele chestionate, 6% au fost şomeri înainte de înscrierea la şcoala postliceală sanitară, doar 3% din aceştia s-au înscris la AJOFM.
   Persoanele care au dorit să schimbe domeniul de activitate considerând că profesia de asistent medical generalist oferă siguranţă, atât pe plan material, cât şi personal au fost salariaţii – 3%.
   În cadrul specializării asistent medical de farmacie, aproximativ 60% din respondenţi nu au activat niciodată într-un anumit domeniu, doar 35% au avut o pregătire profesională anterioară. Studiul arată că, şi în cazul acestei specializări, persoanele chestionate au întreprins diverse acţiuni pentru obţinerea unui loc de muncă: şomerii (4%) şi persoanele casnice (12%) s-au înscris la AJOFM, au depus cereri de angajare sau au optat pentru firme de recrutare şi plasare a forţei de muncă. Întreprinzătorii şi salariaţii, în proporţie de 20%, au dorit să schimbe domeniul de activitate, având obiective ca deschiderea unei drogherii, sau, pur şi simplu, anumite curiozităţi generale cu privire la compoziţia şi modul de preparare al medicamentelor.
   În ceea ce priveşte felul în care respondenţii se raportează la cursuri, un procent semnificativ le consideră cursuri de formare (33% din cei de la specializarea asistent medical generalist, 35% pentru asistent medical de farmacie).
   Indiferent de statutul persoanelor pe piaţa muncii (elevi, studenţi, persoane casnice, şomeri), din dorinţa de siguranţă, o parte renunţă cu uşurintă la programele oferite de Uniunea Europeană sau de alte instituţii şi optează pentru forma de învăţământ postliceal sanitar, căutând în primul rând calificarea sau recalificarea în domeniul sanitar.
   Din acest studiu reiese că jumătate din cei care au avut o pregătire profesională anterioară optează pentru cursurile celor două specializări (asistent medical generalist, asistent medical de farmacie) considerându-le cursuri de reconversie profesională (şomeri, persoane casnice, salariaţi etc.), pe când cealaltă jumătate le consideră cursuri de formare profesională (elevi, studenţi).
   Cercetarea îşi propune a fi extinsă în judeţul Prahova, prin mărirea lotului obţinându-se un grad mai mare de certitudine privind reconversia profesională.
Bibliografie

1. Ovidiu Nicolescu, Ion Popa, Ciprian Nicolescu. Starea de sănătate a managementului din România în 2013. Editura Pro Universitaria, 2014

2. Baruch Y. Managing careers.Theory and practice, Prentice Hall Pearson Edu. Ltd., Essex, England, 2004

3. Nicoleta Valentina Florea. Training, coaching, mentoring. Editura C.H. Beck, 2014.

4. Cascio WF. Managing human resources. Productivity, quality of life, profits, 6th edition, McGraw-Hill, NY, USA, 2003

5. Ion Verboncu (coordonator), Ovidiu Nicolescu, Ion Popa, Eduard Ceptureanu, Sebastian Ceptureanu. Schimbarea organizaţională prin reengineering, Editura ASE, 2011

6. Septimiu Chelcea. Metodologia cercetării sociologice - Metode cantitative şi calitative, Editura Economică, Bucureşti, 2004

7.http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Employment_statistics/ro

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC