Deşi nu colectează date privind
morbiditatea, Institutul Naţional de Statistică realizează mai multe cercetări
prin care descrie sectorul sanitar. Astfel, referitor la personalul sanitar,
INS primeşte de la DSP-uri date despre unităţile fără paturi din reţeaua MS şi
cele din sectorul privat, pentru care Ministerul emite aprobări de funcţionare.
Datele de la unităţile cu paturi sunt culese direct de la acestea. În plus,
celelalte ministere care operează reţele proprii (Ministerul Justiţiei,
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale)
trimit datele corespunzătoare acelor unităţi. Mai sunt colectate date privind
personalul de la unităţile sanitare care nu au contract cu CNAS, de la unităţile
medico-sociale şi centrele de plasament. Acestora li se adaugă mai multe
seturi de date precum numărul de spitale, numărul de paturi pe categorii sau
numărul aparatelor de înaltă tehnologie (IRM, CT etc.). Aceste date, reunite
anual în publicaţia „Activitatea unităţilor sanitare din România“, sunt
trimise către Eurostat într-un format standardizat.
Tot în domeniul sănătăţii, INS realizează, o
dată la cinci ani, o anchetă în gospodării, armonizată la nivel european. În
această anchetă, sunt colectate date precum numărul de vizite la diverse
categorii de medici, numărul de internări în perioada de referinţă, consumul
prescris şi neprescris de medicamente, diverse tipuri de analize, percepţia
asupra propriei sănătăţi, informaţii privind anumite limitări şi factorii care
influenţează starea de sănătate (greutate, înălţime, consum de tutun, alcool,
activitatea fizică). Toate aceste date sunt colectate de la un eşantion
reprezentativ, pentru persoanele din gospodărie, atât copii, cât şi adulţi.
Această anchetă se finalizează cu o publicaţie a INS şi datele sunt transmise
la Eurostat.
În baza datelor primite de la Şcoala Naţională
de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, care
gestionează sistemul DRG, INS trimite către Eurostat şi date privind numărul
persoanelor externate.
O altă cercetare a INS este „Sistemul
conturilor de sănătate“, realizată după o metodologie OECD–Eurostat–OMS, care
structurează cheltuielile sistemului sanitar, finanţate din surse atât
publice, cât şi private. Pentru aceasta, sunt folosite mai multe surse,
inclusiv CNAS, care furnizează în mod centralizat date privind cheltuielile pe
servicii medicale, categorii de unităţi etc. Datele de sănătate sunt transmise
de INS prin formulare standardizate, comune, simultan la Eurostat, OECD şi
OMS. Metodologia de cercetare este comună pentru institutele din toate ţările.
În general, colaborările cu partenerii se
fac în baza unor convenţii de colaborare, în care se precizează responsabilii,
termenii, indicatorii, şi există mese de lucru la care se discută noile metodologii,
metodele de implementare, astfel încât la nivel naţional să se obţină
indicatori comparabili şi conformi cu metodologiile.
(Sursa: Steluţa Rădoi, şef serviciu, Direcţia
statisticii serviciilor sociale, Institutul Naţional de Statistică)
