Alte 31 de articole vor fi corectate.  Specialistul în biologie moleculară Sholto David a observat că aproximativ 60 de lucrări publicate de institut între 1997 și 2017 conţineau imagini modificate și alte anomalii. Unele dintre acestea au fost publicate de dr. Laurie Glimcher, CEO al Institutului pentru Cancer Dana-Farber (DFCI), și de dr. William Hahn, al doilea om după CEO în cadrul  DFCI, pe subiecte privind mielomul multiplu și celulele sistemului imunitar. Articolele cu „probleme” fuseseră publicate în reviste precum Blood, Cell și Nature  Immunology.

Sholto David abordează pe blogul său subiecte ce ţin de integritatea în cercetare. El face această muncă de cercetare aproape full-time, analizând imaginile din articole inclusiv cu ajutorul unor programe software de tip Imagetwin. În cazul de faţă, David a găsit imagini ale probelor de western blot – teste care detectează proteinele în probe biologice – în care benzile păreau a fi fragmentate, deformate și copiate de la o probă la alta. De asemenea, a găsit imaginile unor șoricei de laborator copiate în figuri în care nu ar fi avut ce căuta.

PubPeer, instrument util de monitorizare

Unele dintre anomalii fuseseră semnalate de el și în trecut, pe site-ul PubPeer. Pe această platformă, cercetătorii comentează și critică lucrările știinţifice publicate. David postase 2.000 de comentarii la momentul la care a fost intervievat de revista Nature pe acest subiect. Însă „ar fi frumos să poţi comenta pe pagina revistei știinţifice, pentru că nu se știe câtă lume citește PubPeer”, spune el.

Prezenta investigaţie vine la scurt timp după ce alte două anchete au vizat lucrările publicate de fostul președinte al Harvard University, Claudine Gay, și fostul președinte al Universităţii Stanford, Marc Tessier-Lavigne. În urma anchetelor, ambii și-au dat demisia.  Referitor la cazul DFCI, responsabilul cu integritatea cercetării din cadrul acestui institut a declarat pentru Science Insider că „prezenţa unor discrepanţe ale imaginilor într-o lucrare nu dovedește intenţia autorilor de a înșela”.

Recomandări pentru cercetători

Pentru a preveni astfel de probleme, Sholto David recomandă cercetătorilor să își creeze un sistem de foldere organizat în care denumirile imaginilor să corespundă momentului din studiu pe care îl reprezintă. De exemplu, să verifice dacă poza denumită „Ziua 3” corespunde ca dată zilei în care a avut loc experimentul pe care îl ilustrează. 

Biologul mai spune că nu și-ar dori un mediu în care cercetătorii să se simtă hărţuiţi. „Principalul lucru pe care aș dori să-l văd ar fi un răspuns politicos și confirmarea (sau nu) a greșelii. Pentru că este foarte frustrant să ţi se spună «Vom verifica» fără a recunoaște greșeala sau fără să oferi un termen-limită [până la care vei reveni cu un răspuns].” 

Institutul de cercetare și tratament al cancerului Dana-Farber este afiliat Universităţii Harvard din Statele Unite. Potrivit Wikipedia, la finalul anului 2022, Dana-Farber era plasat pe locul al patrulea în topul celor mai bune spitale din lume în domeniul Oncologie.