Ființele umane sunt, prin natura lor, sociale. Avem nevoie de compania celorlalți pentru a trăi o viață echilibrată, iar calitatea relațiilor noastre influențează profund sănătatea mintală și fericirea. Conexiunile sociale puternice pot reduce stresul, anxietatea și depresia, pot crește încrederea în sine, aduce bucurie, preveni singurătatea și chiar prelungi viața, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

Totuși, în ciuda nevoii noastre fundamentale de conexiuni reale, tot mai mulți oameni ajung să înlocuiască relațiile directe cu interacțiuni mediate de ecrane. 

Citiți și: Psiholog Elena Chiriac: „Pierderea telefonului ar echivala cu a fi descoperit” 

Ce este nomofobia și de ce este întâlnită cu precădere la adolescenți 

Într-o eră în care tehnologia mobilă a devenit extensia naturală a mâinii noastre, utilizarea excesivă a telefonului nu mai este doar un subiect de conversație ocazională, ci o preocupare reală pentru specialiștii în sănătate mintală. Fenomenul cunoscut sub denumirea de „dependență de telefon” sau „nomofobie” – teama de a fi fără telefonul mobil – este mai des întâlnit în rândul adolescenților, tinerilor adulți, dar și în rândul profesioniștilor activi.

Potrivit unor studii recente, timpul mediu petrecut zilnic pe telefonul mobil a depășit 4-5 ore în multe țări dezvoltate, cu vârfuri care ating chiar și 8-10 ore în rândul anumitor categorii de utilizatori. 

Acest comportament, deși acceptat social și adesea mascat prin pretexte profesionale sau educaționale, poate ascunde o formă subtilă de dependență comportamentală, comparabilă în mecanismele psihologice cu dependența de jocuri de noroc sau de substanțe.

„Telefonul, în sine, nu este problema. Provocarea reală este modul în care îți condiționează atenția, răbdarea și toleranța la disconfort. Când interacțiunea cu un dispozitiv devine reflex automat, nu vorbim doar despre obicei, ci despre o restructurare subtilă a circuitelor tale cognitive – acelea care reglează motivația, recompensa și autoreglarea emoțională. A deveni conștient(ă) de această relație nu înseamnă să renunți la tehnologie, ci să-ți recapeți autonomia psihologică în fața ei”, afirmă Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză. 

Nu cantitatea de timp petrecut pe telefon este întotdeauna cea mai relevantă, ci relația emoțională și psihologică pe care utilizatorul o dezvoltă cu dispozitivul. 

Dependență mascată de justificări raționale

Printre cele mai comune semne ale unei posibile dependențe, se numără: 

•Nevoia compulsivă de a verifica telefonul chiar și în absența notificărilor sau apelurilor.

•Anxietate, iritabilitate sau disconfort când telefonul nu este la îndemână sau bateria este descărcată.

•Neglijarea activităților zilnice (muncă, studiu, relații personale) din cauza folosirii prelungite a telefonului.

•Scăderea semnificativă a capacității de concentrare, în special în activități ce necesită prezență mentală susținută.

•Utilizarea telefonului ca mecanism de evitare a emoțiilor dificile, a plictiselii, anxietății sau a interacțiunii sociale directe.

Această formă de dependență este de multe ori mascată de justificări raționale – „îl folosesc pentru muncă”, „trebuie să fiu la curent”. Însă dacă utilizarea telefonului interferează cu echilibrul psihologic și viața cotidiană, este un semnal de alarmă.

Dacă ați observat că prezența dumneavoastră online vă influențează negativ starea de spirit, somnul sau relațiile personale, este un semn că merită să acordați atenție modului în care folosiți rețelele sociale. 

Iată câteva metode simple prin care puteți reduce folosirea rețelelor sociale:

•Ștergeți aplicațiile care vă consumă timp inutil de pe telefon sau de pe dispozitivul pe care îl folosiți cel mai des.

•Lăsați telefonul într-o altă cameră, mai ales când lucrați sau vreți să vă relaxați.

•Nu țineți telefonul în dormitor, mai ales noaptea.

•Instalați aplicații care vă limitează automat timpul petrecut pe rețelele sociale.

•Găsiți un hobby care nu implică ecrane (cum ar fi cititul, desenul, sportul sau gătitul).

•Evitați să folosiți telefonul în timpul meselor în familie sau cu prietenii.

•Dezactivați notificările aplicațiilor – vă va fi mai ușor să rezistați tentației de a verifica constant telefonul.

•Luați pauze regulate de la rețelele sociale – chiar și o jumătate de zi pe săptămână poate face diferența.

Deși puteți încerca singur(ă) să vă reduceți timpul online, în unele situații este posibil să fie nevoie de sprijin profesional, pe care nu ezitați să-l cauți chiar dacă în acest moment ar putea să vi se pară că problema nu este atât de gravă. 

„În prezent, mulți dintre noi folosim platforme precum Facebook, YouTube, TikTok și Instagram pentru a ne conecta unii cu alții. Deși aceste platforme au beneficii, e important să reținem că ele nu pot înlocui conexiunile reale, față în față. Doar interacțiunile directe activează hormonii care reduc stresul și ne fac mai fericiți, mai sănătoși și mai optimiști. Ironia este că, deși rețelele sociale sunt create pentru a ne apropia, dacă petreci prea mult timp online, asta duce la mai multă singurătate și izolare, agravând probleme precum anxietatea și depresia”, concluzionează Eugen Popa. 

Trainer holistic 

Eugen Popa este trainer şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală occidentale (hipnoză, NLP, mindset, habits, psihologie Pozitivă) cât și orientale (meditație, yoga, sSpiritualitate).

Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshopuri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.