Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Palade, cartograful celulei

Viața Medicală
Prof. dr. Valeriu RUSU miercuri, 31 iulie 2013
   În colecţia Distinguo, a Editurii Spandugino, a apărut la data de 19 octombrie 2012, cartea „Centenar George Emil Palade – Crestomaţie de familie“, tipărită pe hârtie biblie culoare ivoar. Conţinând 1.049 de pagini şi o laborioasă „Spiţă genealogică a neamului Palade din Făghieni, judeţul Bacău“ alcătuită, în timp, de C. D. Zeletin şi Cecilia I. Gh. Dimofte, 1906–1987, fiica lui L. V. Palade, ediţia este îngrijită de Anca-Michaela Israil, Radu Şerban Palade şi C. D. Zeletin.
   Crestomaţia (etimol. gr. khrêstos – folostiro) cf. unor dicţionare uzuale cu sensul de culegere de texte din diferiţi autori, reprezentative pentru valoarea lor istorică şi documentară, nu a fost recenzată până în prezent. Ceea ce e regretabil, chiar inadmisibil. De fapt, această crestomaţie este un tezaur. În mod firesc, sunt privilegiat comentând această lucrare unică; o afirm ca observator constant al lumii cărţilor. Gândindu-mă la complexitatea crestomaţiei, pe măsura personalităţii lui George Emil Palade, mă confrunt totodată cu cea mai dificilă probă din viaţa mea de articlier. Desigur, experienţa cu sărmana ei variantă rutina, înseamnă o fărâmă de şansă.
   Ce va conţine în continuare această recenzie? Înainte de toate o prezentare a secţiunilor crestomaţiei. În prealabil însă, am argumente să susţin că nu există în literatura mondială un tezaur documentar mai complex dedicat unui laureat Nobel. George Emil Palade este evocat deopotrivă la anvergura sa de cercetător genial, inventator al unor tehnici deschizătoare de căi noi în istoria biologiei celulare, dar şi ca un om care şi-a păstrat sufletul, bunătatea, toleranţa. Ceea ce m-a impresionat şi în cele două ocazii de neuitat, când m-am aflat în preajma sa.
   Urmează scurte referiri la diferitele secţiuni ale crestomaţiei: Însemnare asupra ediţiei– în care cei trei autori ai ediţiei se opresc, printre altele, asupra termenului crestomaţie (cu un comentariu încântător, desigur, scris de C. D. Zeletin); I – Genealogie – George Emil Palade în dialog cu Radu Iftimovici Părinţi fizici şi părinţi spirituali; II – Părinţi, fraţi, neamuri – cu contribuţii substanţiale de C. D. Zeletin; III – Ambianţa intelectuală a familiei – evocată în articole scrise deRadu Şerban Palade şi Anca-Michaela Israil; IV – Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină – începând cu ceremonia de la Stockholm, din 10 decembrie 1974, ocazie cu care, la banchetul regal, G. Em. Palade a rostit în numele laureaţilor pentru MedicinăMunţii Bucegi, Vârful cu Dor, vineri, 10 septembrie 2010. Filip Palade împrăştiind cenuşa tatălui său, George Emil Palade… emoţionantele cuvinte: „...Să asculţi sunetul întunecimii cum se prăbuşeşte!“. După cum se ştie, Premiul Nobel – Medicină din 1974 s-a decernat, for the discoveries concerning the structural and funcţional organization of the cell, alături de George Emil Palade (1912–2008) fiind laureaţi Albert Claude (1899–1983) şi Christian de Duve (1917–2013). Formularea de la Stockholm este exactă, însă ternă. De aceea, mi se pare mai potrivită cea de cartografi ai celulei, deoarece datorită celor trei laureaţi şi a colaboratorilor acestora pentru prima oară, celula, descoperită de atâta vreme, devenea o structură cunoscută, cu componente identificate cert, inclusiv în plan funcţional. Ulterior, G. Em. Palade, susţinând că „funcţiile trebuie cunoscute prin structuri, iar structurile prin funcţii“, a propulsat şi a catalizat decenii în şir aprofundarea celulei. La acest capitol se adaugă numeroase alte documente – ecouri din presa vremii şi comentarii ulterioare; IV – Scrisori de familie – o secţiune vie, evocatoare, extinsă pe 100 de pagini; totul se citeşte cu sufletul la gură, fără senzaţia de a pătrunde în viaţa intimă; VI – Amintiri – de, printre alţii, Ion Juvara, Constanţa Palade, Maya Simionescu, C. D. Zeletin (5 contribuţii de mare interes; să citez doar: „Cu George Emil Palade, la San Diego, despre boala lui Tudor Arghezi“, „Rigoarea“ şi „Dopul de plută“), Barbu Cioculescu, Theodor Enăchescu („Fenomenul George Emil Palade. Unele observaţii asupra sa şi a raporturilor sale cu profesorii Facultăţii de Medicină“); VII – Autobiografie şi listă de lucrări ştiinţifice – inclusiv premii, diplome, medalii; VIII – Interviuri – evocatoare pentru strălucirea minţii marelui cercetător, indiferent de interlocutor; IX – Varia – documente valoroase, inclusiv un articol de Vintilă Horia „George Emil Palade despre structura celulei“; X – Încetarea din viaţă – începând cu articolul lui Günter Blobel (Nobel Medicină – 1999), discipol fidel al întemeietorului biologiei moleculare a celulei, despre care a afirmat: „Palade a fost pentru biologia celulară ceea ce a fost Einstein pentru fizică“; XII – Iconografie – fotografii şi autografe. Un capitol mirific; privesc fotografii, mă fascinează scrisul în română a lui G. Em. Plalade, de la caligrafie la exprimarea în limba natală, defel influenţată de engleza americană.
   Presupun că tezaurul „Crestomaţie de familie“ se află în marile biblioteci cu regim de depozit legal, de la noi. Extrem de benefică ar deveni difuzarea, îndeosebi în facultăţile de medicină şi biologie (dar nu pe cheltuiala editurii).
   Am avut şansa – una dintre întâmplările cu certitudine fericite ale vieţii mele – să mă aflu în Franţa în octombrie 1974. Dintr-odată, am devenit un personaj demn de luat în seamă, graţie lui George Emil Palade. Apăruse recent în Franţa, cartea lui G. Em. Palade şi Ph. Siekevitz „Biologie cellulaire“ (éd. Masson), care m-a captivat. De atunci s-a conturat definitiv atracţia mea pentru „fenomenul Nobel“, iar treptat am citit aproape tot ce găseam scris, mai ales în bibliotecile din Franţa şi Marea Britanie, îndeosebi despre George Emil Palade. Între timp au apărut numeroase surse de documentare valoroase, culminând acum cu „Crestomaţie de familie“. Nici gând să exagerez roadele persuasiunii mele, dar am ajuns, deopotrivă cu conturarea clară a fascinaţiei pentru genialul savant, la înţelegerea unor evenimente din viaţa sa. De pildă, în 1973, George Emil Palade a părăsit, după 27 de ani, Institutul Rockefeller, în mare măsură din cauza noului preşedinte, Frederick Seitz care, specialist în fizica corpului solid, avea o adevărată obsesie în susţinerea ideii că numai grupurile mici de cercetare sunt eficiente. De fapt, G. Em. Palade declanşase datorită capacităţii sale o amplă concentrare de cercetători, conturând o şcoală puternică de dezvoltare a biologiei celulare. Iar în 1974, a sosit oferta Universităţii Yale, unde a înfiinţat Centrul de Medicină Moleculară Yale. În continuare, după ce a devenit laureat Nobel (la Yale!), productivitatea sa ştiinţifică nu a diminuat, dimpotrivă s-a rafinat, devenind mai complexă, aproape până la sfârşitul vieţii sale.
   L-am cunoscut pe Günter Blobel, care mi-a arătat locul din mica sală de reuniuni, aflată în clădirea veche Rockefeller, şi mi-a evocat inteligenţa, distincţia, comportamentul uman şi umorul maestrului său.
   Într-o lume dominată de tehnologie, în care valorile umanismului sunt realmente în pericol, George Emil Palade a rămas cu sufletul, inima şi cu C. D. Zeletin alături de George Emil Palade (1978)mintea neatinse. Modelul uman pe care îl reprezintă e unic şi va străbate eternitatea.
   Reflectând la geniul său ştiinţific, ne vine în minte paragraful divinatoriu prin care G. Gălinescu îşi termina Viaţa lui Mihai Eminescu: „Ape vor seca în albie, şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va vesteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC