}

Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Experimentul de care mă puteam lipsi

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA marţi, 17 martie 2015
Boyhood nu a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film şi nici pentru regie, dar multă lume îl vedea favorit. Un experiment special, un film tandru, autentic – aşa spun oamenii industriei despre filmul care a fost realizat pe parcursul a 12 ani, cu aceiaşi actori care au îmbătrânit odată cu personajele pe care le interpretează. L-am văzut cu o seară înaintea Galei. Atât de tare m-a dezamăgit, încât am scris despre el.
Un băieţel cu chip rotund şi ochi albaştri priveşte cerul, din iarbă, iar pe fundal, vocea solistului de la Coldplay cântă Yellow. Aşa se deschide Boyhood. În acel moment, am avut senzaţia că filmul n-o să-mi placă. Vedeţi, piesa „Yellow“ a fost lansată în 2000, când solistul Chris Martin nici nu visa la Gwyneth Paltrow. Între timp, cei doi s-au căsătorit, au avut copii, s-au despărţit – „consciously uncoupled“ –, Coldplay nu mai e pe val. Viaţa şi-a urmat întorsăturile. Însă regizorul texan Richard Linklater a urmărit o idee timp de 12 ani: a filmat, cu aceiaşi actori, viaţa unei familii formate din băieţelul Mason, sora lui, Samantha, mama lor – în interpretarea foarte bună a Patriciei Arquette, Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar – şi tatăl – Ethan Hawke. Ideea nu e nouă şi, dacă m-aş fi interesat în prealabil, aş fi aflat că Linklater a făcut şi „Before Sunset“, „Before Sunrise“ şi „Before Midnight“. Şi acolo, personajele sunt urmărite în timp, în jocul aceloraşi actori, de data asta Ethan Hawke şi Julie Delpy. Instinctiv, am refuzat să văd mai mult de primul episod al trilogiei.
Revenind la Boyhood, regizorul a filmat în cei 12 ani şaptesprezece ore de material, la care probabil că i-a fost greu să renunţe. Şi aşa a rezultat un film lung, de 2 ore şi 40 de minute, corect, coerent, dar... Cred că aş fi urmărit cu mult mai multă plăcere un documentar despre cum s-a schimbat viaţa Patriciei Arquette în cei 12 ani. Sau cum a trăit cu adevărat Ellar Coltrane, băiatul ale cărui trăsături rotunde se ascut, de la 6 ani la 18, „ca lupta de clasă“. Şi evoluţia lui Mason e credibilă, dar cumva regizorul ne oferă o schemă de evoluţie. Văzând filmul, nu am putut scăpa de senzaţia de proiect artificial, inutil, sub pretextul veridicităţii pe care i-o dau interpreţii. Poate că de vină e şi coloana sonoră. De exemplu, la un moment dat se aude Sheryl Crow cu „Soak up the sun“ (anul 2002) – o manieră didactică de a fixa momentul în timp, cu complicitatea spectatorului siderat.
A nu se înţelege că filmul nu are părţile lui bune, cum ar fi modul subtil în care urmăreşte transformarea lui Mason din copil vorbăreţ în copil tăcut, pentru ca la un moment dat să vorbească din nou, când pare că şi-a găsit locul. Cum ar fi discuţiile cu tatăl său – ireal de condensate –, sau scenele din casa profesorului, cu indiciile care se adună până când explodează şi jocul foarte bun al actorului Marco Perella. Sunt momente frumoase mai ales în a doua jumătate a filmului, când dialogurile şi tăcerile adolescentului Mason devin mai interesante. Dar ele ajung la un privitor care aproape a murit, între timp, de plictiseală. Sau poate că mi-am pierdut bunăvoinţa de-a mă lasă purtată în butoaie cu „melasă“, cum reuşeau să facă filme cu ritm lent sau filme despre maturizare.
Richard Linklater este un autodidact, după cum ne spune imdb.com, şi a făcut acest film din pasiune. A stabilit împreună cu Ethan Hawke că, dacă i se întâmplă ceva în cei 12 ani, actorul va prelua regia. Boyhood a convins juriul Globului de Aur să îi ofere premiul pentru cel mai bun film şi pentru regie. E doar un film. Dacă vreţi un pic de magie sau de realism curat, consideraţi-vă avertizaţi şi căutaţi-le în altă parte. Dacă nu, vedeţi-l.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC