Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Dublă sărbătoare

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE miercuri, 23 ianuarie 2013
   Prim-planul numărului aniversar al Revistei Medicale Române (RMR) este deţinut de o succesiune de „Crâmpeie din istoria a douăzeci de ani de acţiuni îngemănate în slujba medicinii“, editorial semnat de dr. Grigore Buşoi, redactorul şef. Aflăm astfel că atât revista, cât şi redactorul ei şef aniversează 20 de ani de când „fiinţează împreună“. Şi, fiind vorba de un număr aniversar, paşii ne sunt purtaţi prin viaţa şi activitatea semnatarului editorialului, care evocă o serie de momente cu semnificaţie în evoluţia sa profesională, unele dintre ele având o reală legătură cu revista amintită. O bună parte a editorialului este consacrată cărţii Medicina generală, apărută sub redacţia acad. Marin Voiculescu, în 1990. De ce oare a simţit autorul nevoia să pornească de la această prezentare? O spune chiar el: „Spre a reaminti personalitatea exemplară a profe­sorului, om de ştiinţă şi cultură, medic-scriitor şi medic-cetăţean, (...) cel care a girat apariţia RMR“, pentru că „Tratatul Medicina generală atestă o abordare profesională doctă, care-şi găseşte un teren fertil, ideatic şi spiritual, în RMR“, dar şi pentru că „Dorim să atragem atenţia asupra conului de umbră în care a fost supusă cartea de către colegii lansaţi pe orbită universitară“. Multe aflăm din acest text venit la ceas aniversar şi „multe s-ar mai fi putut spune“, un lucru însă a ţinut autorul să mai menţioneze, „spre luare aminte“: „două elemente antitetice, în dorinţa de a fi riguros analizate şi pentru a nu deveni păcate: mândria de a face a ziditorului şi implicarea insuficientă a masei primitoare“. Şi, pentru că spaţiul destinat editorialului nu a permis şi prezentarea „ofrandelor minţii şi sufletului“ cititorilor revistei, găsim aceste „opere“ grupate într-o secţiune specială numită „Fresca unei sărbătoriri duale“. Şi nu sunt deloc puţine! Printre semnatari îi găsim pe: prof. dr. Jan Hurjui, prof. dr. Ioan Bradu Iamandescu, conf. dr. Octavian Buda, prof. dr. Dumitru Dumitraşcu, prof. dr. Dorin Sarafoleanu, prof. dr. Gavril Cornuţiu... şi lista poate continua.
   În secţiunea dedicată referatelor generale, am remarcat o lucrare semnată de prof. dr. Dorin Sarafoleanu şi dr. Ramona Ungureanu – „Rinita cronică hipertrofică“, una dintre cel mai des întâlnite patologii din rinologie. Deşi este o afecţiune cronică benignă, aflăm de aici că rinita determină modificări importante ale calităţii vieţii pacienţilor. Afectează între 10 şi 25% din populaţie, cu o prevalenţă în creştere. Sunt trecute în revistă, pe lângă clasificare (conform ARIA) şi câteva manifestări clinice ale rinitelor cronice, mecanismele fiziopatologice pe tipuri de rinite: alergice, non-alergice şi non-in­fec­ţioase, ocupaţionale, medicamentoase. Sunt mecanisme fiziopato­logice care, în majo­ritatea cazurilor, duc la hipertrofia cronică a mucoasei cornetelor nazale. Algoritmul de diagnostic al rinitelor cronice, ne spun autorii, cuprind, pe lângă anam­neză, şi un exa­men clinic ORL: rino­scopie anterioară, poste­rioară, buco­fa­ringo­­scopie, laringo­scopie indirectă şi oto­scopie, examen endo­scopic nazofaringian, investigarea para­clinică, rinomanometria activă anterioară, eva­luarea radiologică, pre­cum şi teste cutanate alergologice. Cheia unui management corect al acestei afecţiuni este, evident, identificarea cauzelor care au dus la hipertrofia cornetelor nazale, precum şi aplicarea unui tratament corect, fie el medicamentos sau chirurgical. Care sunt acestea, cum şi când pot fi ele aplicate ne explică cei doi autori, în referatul amintit.
   Mergem mai departe, în cuprinsul revistei, şi, la secţiunea „Educaţie medicală continuă“, ne atrage atenţia articolul „Comunicarea veştilor proaste în practica medicală“, semnat de un grup de medici de la Spitalul clinic de boli infecţioase şi pneumoftiziologie „Victor Babeş“ Craiova şi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din capitala Olteniei. Transmiterea veştilor proaste este, pentru un medic, o sarcină dificilă şi solicitantă; „Indiferent de specialitatea pe care o are, atunci când trebuie să comunice un diagnostic nefast pentru pacientul pe care îl tratează, medicul trebuie să fie atent la ce spune şi, mai ales, la cum spune“. Cea mai preţioasă regulă, ne spun autorii lucrării este: „Înainte de a spune, întreabă!“. Nu poţi şti care va fi reacţia pacienţilor la veştile proaste, până nu constaţi percepţia lor la situaţia clinică pe care o au.
   Un protocol uşor de înţeles şi de reţinut, aşa cum a reieşit dintr-un sondaj efectuat în 1998 la întâlnirea anuală a Societăţii Ame­ricane de Onco­logie Clinică, este SPIKES: Setting (cadrul de comunicare), Per­cep­tion (percepţie), Invi­tation (invitaţie), Know­ledge (cunoaştere), Empathy (empatie), Strategy and summary (strategie pentru viitor şi sumar). Cum poate fi pusă în practică fiecare etapă în parte, aflăm parcurgând în conti­nuare articolul. Conclu­zionând, însă, putem spune că responsa­bili­tatea comunicării diag­nosticului revine me­dicului curant şi doar în mod excepţional poate fi delegată medicului de familie.
   Nu pot încheia fără să punctez prezentarea făcută, în cadrul rubricii „Cinste cărţii“, volumului XVII al Caietelor „Vieţii medicale“, de acelaşi dr. Grigore Buşoi, care face şi o invitaţie cititorilor „să parcurgă articolele etalate, în capitole bine alese, deschizându-şi larg canalele cogniţiei pentru a se îmbogăţi cu informaţii noi penetrante, pentru reajustarea datelor generale, consacrate, ale patologiei de care sunt interesaţi şi, nu în ultimul rând, să simtă puterea şi parfumul articolelor – licori spirituale, prin care ziarul ne desfată“. Nu se sfieşte, totodată, să afirme că şi această ediţie a Caietelor îi produce mai întâi un sentiment de satisfacţie, apoi o stare intelectuală de bine.
   Transmitem, şi pe această cale, viaţă lungă Revistei Medicale Române şi colectivului ei redacţional, iar pe cititorii noştri îi invităm la lectură.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC