Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Bisericile de lemn scoase la lumină

     În cadrul preocupărilor tot mai ample din ultimii ani privind studierea şi valorificarea trecutului nostru istoric, religios şi artistic se înscrie apariţia editorială Biserici vechi de lemn din ţinutul Neamţ. Lucrarea este rodul unei colaborări fericite între etnografa Elena Florescu, istoricul de artă Marina Sabados şi artistul fotograf Cornel Iftode, uniţi prin pasiunea lor pentru domeniul cercetat şi prin dorinţa de a ni-l face cunoscut.
     După 1989, bisericile nu au mai fost denumite „voalat“ doar monumente de cult, de arhitectură etc., ci s-a revenit, în publicaţiile de profil, la vechiul termen de biserică, provenit din latinescul „basilica“. Româna este singura limbă romanică în care se păstrează acest termen, încă întâlnit la noi ca basilică romană, înainte de începuturile creştinismului (ecclesia în greacă, iar de aici eglise în franceză, chiesa în italiană etc.).
     Relevăm pentru început unul dintre meritele lucrării, şi anume, acela de a pune la îndemâna cititorului interesat date privind existenţa mărturiilor de spiritualitate preistorică şi dacică (cum sunt, în special, altarele de cult şi idolii aparţinând culturii eneolitice Cucuteni sau tamburii unui sanctuar dacic). De asemenea, oferă informaţii despre marea răspândire a monahismului şi sentimentului religios în sec. XV–XIX, exemplificată prin numărul mare de biserici, mănăstiri şi schituri existente în zonă, cercetate de autoare pe teren, în arhive şi în biblioteci. Ne uimeşte bogaţia datelor care ne sunt oferite, unele total inedite. Referitor la vechimea lor, sunt menţionate biserici începând din sec. XIV (cea mai veche biserică de lemn păstrată parţial până azi fiind biserica din Văleni, Piatra Neamţ, din prima jumătate a sec. XVI), trecând prin epoca de maximă răspândire din sec. XVIII şi până la sfârşitul sec. XIX. Aflăm informaţii despre motivele care au determinat alegerea amplasării lor, informaţii despre ctitori, arhitectură, constructori, tehnicile de lucru (străvechi şi perpetuate până astăzi, ca îmbinarea bârnelor „în coadă de rândunică“, consolele cu capete de cai) şi despre decoraţia acestor „case ale Domnului“ – cea interioară, obţinută prin pictarea de fresce direct pe pereţi, dar mai ales prin pictarea de icoane pe lemn, icoane expuse separat sau în ansambluri formând catapeteasma, la care meşterii zugravi, respectând vechiul tipic bizantin, au adăugat şi elemente înnoitoare, în pas cu tendinţele artistice ale vremii. De asemenea, este studiat şi mobilierul bisericesc, lucrat din lemn şi decorat cu măiestrie, pe lângă care apar şi ţesă­turile populare locale – ştergare, scoarţe, puse şi acum pe pereţi şi pe podele, în biserici şi în casele ţărăneşti.
     După amplul studiu general sunt prezentate 29 de biserici de lemn, remarcabile prin armonia proporţiilor, încadrarea în peisaj, varietatea temelor tratate în pictură şi coloritul strălucitor (atunci când s-a păstrat), fiecare monument păstrând caracteristici proprii. Unul dintre acestea, biserica Sfinţii Voievozi de la Răpciuni – Ceahlău, datând din 1773, a fost strămutat la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti şi clasat ca monument istoric. În această biserică şi-au înscris ctitorii şi meşterii „măiestria şi frumuseţea sufletului“, cum spun atât de sugestiv autoarele.
     O apreciere deosebită merită ilustraţia volumului, constând din fotografii, majoritatea color. Condiţiile grele de lucru (lipsa surselor de lumină, accesul dificil), ca şi starea de degradare a picturii în special, acoperită uneori cu murdărie şi funingine, au fost depăşite cu rezultate pe care le considerăm cu totul remarcabile. Au fost descoperite inscripţii, nume de constructori şi de zugravi, elemente de decor la construcţii şi mobilier sau la picturi, punându-se astfel în valoare un adevărat tezaur al creaţiei noastre populare.
     Volumul, prefaţat cu har şi simţire de un slujitor al Bisericii, preotul Dumitru Alilincăi, şi completat cu note, hărţi şi o bibliografie, se înscrie astfel ca una dintre cele mai importante lucrări din ultimul timp.
     Sperăm că autorii îşi vor continua cercetările, alcătuind un repertoriu complet al acestor „lăcaşuri de rugă“ – uneori mici şi modeste construcţii pierdute într-un peisaj de basm, oferind adesea nebănuite valenţe cultural-artistice. Salvarea lor de la dispariţia la care le condamnă perisabilitatea materialului din care sunt construite, dar mai ales nepăsarea noastră, a tuturor, ar putea constitui un exemplu de urmat şi pentru alte ţinuturi româneşti, îmbogăţind astfel patrimoniul naţional şi dând un nou impuls turismului cultural. 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.