În spatele problemelor stomatologice stau numeroase pericole pentru sănătatea altor organe și sisteme. Inima, oasele sau echilibrul glicemic pot fi profund influenţate de starea danturii. Specialiștii ne explică de ce.
Sănătatea orală trece adesea drept un moft ori o investiţie complicată pentru bugetul familiei. Consecinţele neglijenţei stomatologice asupra stării generale de sănătate sunt puţin dezbătute, în vreme ce articole știinţifice recente arată că igiena precară și afecţiunile stomatologice provoacă dezechilibre ori agravează boli sistemice cronice, precum bolile cardiovasculare și diabetul, osteoporoza sau Alzheimer.
Studiile arată că o proporţie semnificativă din populaţia globală neglijează îngrijirea orală. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cariile dentare reprezintă cea mai frecventă maladie cronică din lume și afectează aproape 3,5 miliarde de oameni. Lipsa îngrijirii adecvate a dinţilor și gingiilor nu șterge doar zâmbetul unei persoane, ci poate pune în pericol sănătatea întregului organism și poate atrage complicaţii grave, precum infecţii, pierderea dinţilor și afectarea stării de bine generale.
Medicul stomatolog Ionuţ Leahu punctează:
„Trebuie să înţelegem că noi, corpul nostru, avem o singură imunitate. Nu există o imunitate a gurii, una a stomacului, alta a inimii sau a creierului. Iar o carie dentară nu va rămâne niciodată doar o gaură într-un dinte. Dacă am face un sondaj și am întreba 100 de români cum sunt cu sănătatea, ar răspunde: foarte bine. Apoi, dacă pe aceiași români i-am întreba când au fost ultima dată la un control de rutină sau când și-au făcut niște analize uzuale, am găsi niște diferenţe mari de răspuns. Mulţi oameni confundă starea de bine cu sănătatea, iar din pricina acestei confuzii, multe afecţiuni scapă de diagnostice corecte, la timp”.
Gura este locul de intrare în organism a celor mai gustoase bucate ori licori, dar și a multor bacterii. Barierele naturale imunitare, dar și o igienă dentară riguroasă ţin departe pericolele infecţioase pentru organism. Până când unul dintre aceste filtre, imunitatea sau igiena, eșuează, iar infecţia se extinde. Sistemul cardiovascular este unul dintre cele mai afectate atunci când vine vorba despre sănătatea precară a danturii.
Afecţiunile gingivale pot crește riscul de boli cardiovasculare. Inflamaţia cronică din cavitatea bucală poate contribui la inflamaţia sistemică și la ateroscleroză, crescând astfel riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral.
Parodontita este o afecţiune stomatologică frecventă, cauzată de acumularea plăcii bacteriene și de inflamaţia gingiilor. Aceasta nu doar că afectează structura de susţinere a dinţilor, dar a fost asociată și cu o serie de boli sistemice grave. De exemplu, cercetări ample au demonstrat legătura dintre boala parodontală și bolile cardiovasculare. Un studiu din Journal of the American Heart Association a arătat că persoanele cu parodontită au un risc crescut de a dezvolta ateroscleroză, o afecţiune care poate duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Se presupune că inflamaţia cronică a gingiilor poate contribui la inflamaţia sistemică, afectând astfel sănătatea cardiovasculară.
Dr. Anca Tău, specialist cardiolog într-o reţea privată de îngrijiri medicale, explică riscurile asociate neglijenţei în igiena și îngrijirea dentară. „Patologia pe care o întâlnim cel mai frecvent în spitale și clinici este legată de infecţiile localizate la nivelul valvelor cardiace sau al dispozitivelor intracardiace, de care tot mai mulţi pacienţi cu afecţiuni cardiace beneficiază.
Bacteriile, odată ajunse în circulaţia sistemică, se pot fixa la nivelul valvelor și endocardului, provocând endocardita infecţioasă. Ele se atașează, în general, de valvele cardiace modificate, cel mai frecvent la nivelul unui ţesut cardiac îmbătrânit sau deja afectat.
Endocardita infecţioasă este o boală cu un potenţial letal foarte mare din cauza complicaţiilor pe care le poate genera, fie că vorbim despre rupturi ale structurilor de susţinere a valvelor, fie despre abcese care se formează la nivelul peretelui aortic. Dacă endocardita infecţioasă nu este diagnosticată la timp pentru a se institui un tratament antibiotic complex, se pot produce complicaţii severe, ceea ce poate impune intervenţia chirurgicală ca soluţie necesară. Aceste complicaţii includ insuficienţa valvulară acută, rupturi ale structurilor de susţinere ale valvelor sau formarea de abcese, toate acestea putând compromite grav funcţia cardiacă și punând viaţa pacientului în pericol”, avertizează medicul cardiolog.
Cariile dentare, atunci când sunt ignorate, pot provoca inflamaţii severe și infecţii. Dacă nu sunt tratate, acestea pot progresa în pulpă, cauzând pulpita, o inflamaţie dureroasă a ţesutului conjunctiv din dinte. Aceasta poate duce la abces dentar, o infecţie purulentă care, în cazurile severe, poate să se răspândească în alte părţi ale corpului.
Dr. Daniela Petrache, medic specialist Diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice, explică:
„Orice formă de inflamaţie în organism pentru orice tip de diabetic, fie că vorbim despre diabet zaharat tip 1, fie despre diabet zaharat tip 2, va duce la insulinorezistenţă. Astfel, echilibrul glicemic se degradează, fiindcă insulina stă la baza echilibrului acestei boli. Cu rezistenţă la insulină, nimic nu mai merge bine, oricât aș încerca să reglez tratamentul sau pacientul să regleze regimul alimentar. Atât timp cât vorbim despre rezistenţă la insulină, nu reușim niciodată să ajungem la un echilibru glicemic. Și atunci, în primul rând, trebuie să prevenim infecţiile dentare, iar diabeticii să înţeleagă că boala lor e una complexă, care nu afectează doar glicemia, ci toate celelalte părţi ale organismului. Deci trebuie să meargă cu regularitate la un consult stomatologic”.
Un studiu publicat în Diabetes Care a evidenţiat că tratamentul eficient al bolii parodontale poate îmbunătăţi controlul glicemic la pacienţii cu diabet, subliniind importanţa sănătăţii orale în gestionarea acestei boli cronice.
„Îmi amintesc de un pacient de vreo 40 de ani, care avea probleme mari dentare. A ajuns la noi în cabinet, l-am întrebat când și-a făcut ultima dată analizele uzuale de sânge. Trecuseră șapte ani de atunci, mi-a spus. I-am recomandat să le facă de îndată, înainte de a avansa ceva pe partea stomatologică. Când s-a întors în cabinet, am aflat că avea diabet”, povestește dr. Ionuţ Leahu, stomatolog, care încearcă implementarea analizelor de sânge în clinicile stomatologice, precum și a câtorva instrumente digitale de medicină integrată.
Sănătatea orală este adesea tratată superficial, iar neglijarea acesteia nu se limitează doar la probleme locale, ci creează consecinţe prin efectul în cascadă al infecţiilor la nivel cardiac sau în bolile de nutriţie. Și nu doar atât, ci și afecţiuni reumatice, osteoporoză sau boli cerebrale. Nu în ultimul rând, sănătatea orală influenţează și evoluţia unei sarcini.
„Există o preconcepţie în rândul stomatologilor, care evită să trateze femeile gravide. Iar aici cred că va fi de mare ajutor conceptul de medicină integrată. În momentul în care noi discutăm cu colegii ginecologi și ei insistă să tratăm femeile gravide ca pe orice alt pacient, desigur cu o serie de precauţii necesare, cred că trebuie să ne mobilizăm și să depășim acest mit. Mai ales că au fost situaţii în care s-a născut copilul, dar analizele lui arătau o infecţie generală în corp. Au căutat focarul la mamă și s-a dovedit unul dentar. Femeia a dus infecţia «pe picioare», dar bebelușul s-a resimţit din această cauză. Și mai avem exemple din practica zilnică ce ne arată că nu e cazul să confundăm elementele de sănătate cu cele de stare de bine”, precizează dr. Ionuţ Leahu.
Prevenţia, spune specialistul, rămâne cea mai eficientă strategie de a evita consecinţele ameninţătoare ale neglijenţei stomatologice asupra stării generale de sănătate. Educaţia cu privire la importanţa igienei orale, accesul facil la servicii stomatologice și politicile de sănătate publică sunt esenţiale.
Dr. Florin Lăzărescu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România, menţionează:
„Am încredere că, prin introducerea rolului de stomatolog de familie, vom reuși să ne apropiem și mai mult de pacienţii noștri, iar după votarea și intrarea în vigoare a unor astfel de modificări, atât resursele alocate, cât și organizarea întregului sistem de prevenţie le vor oferi românilor ceea ce din păcate mulţi dintre ei, după cum rezultă și din studiul nostru la nivel naţional, încă nu reușesc să obţină, adică acces unitar la servicii stomatologice. De altfel, memorandumul pe care l-am lansat este în deplină armonie cu spiritul Strategiei Naţionale pentru Sănătate, lansată de Ministerul Sănătăţii și asumată la nivelul Guvernului”.
Prin implementarea unor programe de prevenţie bine structurate, incidenţa bolilor orale poate fi redusă semnificativ, ceea ce va conduce la o scădere a incidenţei bolilor sistemice asociate și la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Neglijarea sănătăţii orale nu este o problemă izolată, ci un factor de risc major pentru sănătatea generală, cu implicaţii asupra stării fizice, psihologice, dar și cu consecinţe publice.
Cariile dentare, bolile parodontale și alte afecţiuni orale neglijate pot avea consecinţe grave asupra întregului organism, contribuind la dezvoltarea bolilor cronice precum bolile cardiovasculare și diabetul. În plus, impactul economic al neglijenţei stomatologice este considerabil. Prin urmare, este esenţial ca sănătatea orală să fie recunoscută ca o componentă vitală a sănătăţii generale, iar măsurile de prevenţie și de educaţie să fie prioritizate în politicile de sănătate publică.
Infecţiile gingivale și parodontale (gingivita și parodontita) sunt asociate cu boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral. Inflamaţia și bacteriile din cavitatea bucală pot pătrunde în sânge, contribuind la formarea plăcilor de aterom și la îngustarea
arterelor.
Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la infecţii parodontale severe, iar prezenţa unei infecţii active face controlul glicemiei mai dificil. Infecţiile gingivale agravează inflamaţia sistemică și pot complica gestionarea diabetului.
Bacteriile din cavitatea bucală pot fi inhalate în plămâni, ceea ce duce la agravarea afecţiunilor respiratorii cronice precum pneumonia, bronșita cronică sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
Inflamaţia cronică asociată cu artrita reumatoidă poate fi agravată de infecţiile gingivale. Există o legătură dublă între sănătatea orală și artrita reumatoidă, unde inflamaţia orală poate exacerba simptomele artritei și viceversa.
Osteoporoza afectează densitatea osoasă și poate influenţa osul maxilarului, crescând riscul de pierdere a dinţilor. Problemele stomatologice pot agrava simptomele osteoporozei și pot duce la complicaţii suplimentare.
Studiile sugerează că infecţiile cronice din cavitatea bucală, în special parodontita, pot fi asociate cu un risc crescut de dezvoltare a bolii Alzheimer. Inflamaţia cronică din corp poate contribui la procesele patologice din creier.
Femeile însărcinate cu afecţiuni parodontale au un risc crescut de naștere prematură și copii cu greutate mică la naștere. Inflamaţia și infecţiile gingivale pot afecta sănătatea generală a mamei și a fătului.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
