Anul acesta se împlinesc două secole de când în regiunea balcanică a luat naștere un spirit de revoltă care a dus la ample mișcări socio-politice; acestea au avut drept urmare schimbări esenţiale de organizare, și în final au dus la independenţa naţiunilor aflate sub influenţa sau sub stăpânirea Imperiului Otoman.

Pentru români, 1821 este sinonim cu numele lui Tudor Vladimirescu, cel de a cărui încercare revoluţionară, deși de scurtă durată, se leagă totuși sfârșitul domniilor fanariote și revenirea pe tronul Principatelor
Române a domnilor pământeni.

Pentru a marca acest moment istoric, Muzeul Municipiului București (MMB) a organizat la Palatul Suţu expoziţia intitulată „Tudor Vladimirescu și memoria culturală a Revoluţiei din 1821”, deschisă pentru public până la 27 iunie 2021.

Simboluri și legende din trecut

Pornind de la descrierea contextului regional al epocii și a perioadei de început a vieţii lui Tudor Vladimirescu, expoziţia ne prezintă apoi atmosfera culturală a vremii, puternic influenţată de spiritul grecilor din Fanar, care ocupau cele mai înalte funcţii politice și administrative.

Dincolo de reproducerile de hărţi, fotografii și portrete ale protagoniștilor momentului revoluţionar, avem ocazia să vedem și o serie de piese autentice, costume, armament folosit de panduri, documente și scrieri publicate în acea perioadă, precum și obiecte decorative din aur sau argint.

Este subliniat și modul în care, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și ulterior, faptele domnului Tudor au căpătat o aură romantică, de legendă cu valoare de model și simbol. Situaţia este vizibilă atât în portretul realizat de Theodor Aman, aflat în expoziţie, cât și în alte lucrări artistice, picturi și sculpturi, ori în medalii și monede.

Pentru realizarea acestui interesant proiect, echipa MMB a beneficiat de colaborarea Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului Naţional de Istorie a României, Muzeului Naţional al Ţăranului
Român, Muzeului Naţional Belgrad și Muzeului Naţional de
Istorie din Atena.

Sacrificii redate în pictură

La celălalt capăt al Peninsulei Balcanice, Grecia sărbătorește în 2021 împlinirea a 200 de ani de la pornirea Revoluţiei grecești, care avea să ducă în final la obţinerea independenţei, recunoscută de Imperiul Otoman în anul 1832. Din dorinţa de a aduce și la București ceva din spiritul acelei perioade, Ambasada Greciei a organizat două expoziţii exterioare la sediul misiunii diplomatice.

Prima a dorit să ilustreze reprezentarea în pictură a sacrificiilor făcute pentru eliberarea Greciei, fiind selectate o serie de reproduceri ale tablourilor realizate de artiști celebri din Franţa ori Italia.

Cea mai cunoscută este lucrarea lui Eugène Delacroix din 1826, intitulată „Grecia pășind pe ruinele de la Missolonghi”, al cărei original se află la Bordeaux. Cea de-a doua marchează tocmai momentul revoluţionar de la
Missolonghi, desfășurat pe 10-11 aprilie 1826, în care au fost implicaţi și cetăţeni străini, cel mai cunoscut filoelen fiind Lordul Byron, marele poet englez, și folosește tot reproduceri de artă, ale unor creaţii occidentale dar și grecești.