Obezitatea infantilă este o problemă care nu trebuie ignorată, explică Ana Raluca Chișu, fondator al Asociației KinetoBebe, după ce tot mai multe studii arată că atât copiii, cât și adolescenții sunt expuși unor probleme de sănătate majore mai devreme, iar sănătatea lor emoțională are de suferit.

Obezitatea în copilărie și adolescența timpurie pot fi legate de sănătatea mintală precară și sunt adesea precursor al bolilor cronice la vârsta adultă, inclusiv diabetul și bolile cardiovasculare, arată un studiu recent, potrivit unui comunicat.

Citește și: Studiu: Aproximativ 500.000 de copii din România ar putea fi afectați de obezitate

Cercetătorii subliniază inclusiv faptul că în prezent, noile cazuri apar cu o frecvență mai mare și la vârste mai mici decât în urmă cu un deceniu.

În România, statisticile arată că prevalența supraponderalității, inclusiv obezitatea, crește odată cu vârsta copilului, ea fiind de 27,3% la copiii de 7-8 ani, de 31,4% la cei de 8-9 ani și de 34,6% la cei de 9-10 ani (European Childhood Obesity Surveillance Initiative – România, 2020).

În plus, deși 34,6% din populația României este afectată de supraponderalitate, doar 1 din 4 români recunoaște și conștientizează riscurile asociate (OMS, 2022) și doar 8% dintre români mănâncă sănătos și numai 11% fac sport (INS, 2021).

„Copiilor care au un surplus de greutate nu le este ușor. Sunt tachinați la școală, sunt lăsați pe banca de rezervă la ora de sport, sunt apostrofați în grupurile de prieteni și, odată cu venirea adolescenței, încep să își piardă din grupul de prieteni. Cel mai trist este faptul că ei sunt foarte predispuși și uneori chiar suferă de boli pe care, de altfel, doar adulții le au”, a precizat Ana Raluca Chișu.

Astfel, copiii supraponderali și obezi pot dezvolta astm, diabet de tip 2, colesterol ridicat, boli de inimă, tensiune arterială crescută, pietre biliare, boli ale ficatului gras sau boli de rinichi, artrită, probleme hormonale, precum menstruația neregulată, arsuri la stomac, reflux și alte probleme digestive, tulburări de somn, precum apneea în somn.

Pe lângă aceste probleme de sănătate, obezitatea poate avea și consecințe psihologice anxietate, depresie, stimă de sine scăzută, imagine corporală negativă, probleme de integrare în grupuri sociale, bullying, izolare socială, probleme de comportament și de învățare.

În încercarea de a sprijini părinții, Asociația KinetoBebe a lansat ghidul gratuit „Cum să creștem copii sănătoși”, care cuprinde sfaturi practice pentru a face alegeri corecte în ceea ce privește alimentația și stilul de viață al familiei.

Ghidul a fost elaborat de către o echipă formată din specialiști care acoperă o varietate de domenii tocmai pentru a-i ajuta pe părinți să înțeleagă modul în care copiii devin supraponderali este un pas important către ruperea acestui ciclu.

Majoritatea cazurilor de obezitate infantilă sunt cauzate de mâncatul prea mult și de exercițiile fizice prea puține.

„Copiii au nevoie de suficientă hrană pentru a susține o creștere și o dezvoltare sănătoasă, dar atunci când iau mult mai multe calorii decât ard pe parcursul zilei, asta poate duce la creșterea în greutate”, a adăugat Ana Raluca Chișu.

Cauzele problemelor de greutate la copii pot include:

• mâncatul frecvent în oraș de către familiile ocupate, în detrimentul mâncatului acasă;
• accesul facil la fast food ieftin și bogat în calorii și la junk food;
• porțiile mai mari de mâncare, atât în restaurante, cât și acasă;
• cantitățile uriașe de zahăr ascunse în băuturile îndulcite și într-o serie de alimente;
• timpul prea scurt petrecut de copii jucându-se în mod activ afară, care contrastează cu perioadele lungi petrecute în fața ecranelor;
• reducerea sau chiar eliminarea programelor de educație fizică în unele școli;
• lipsa oportunităților ample de activitate fizică: ghidurile recomandă copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani să facă cel puțin o oră de exerciții fizice moderate în fiecare zi, în timp ce copiii cu vârsta de 5 ani și mai mici ar trebui să fie activi fizic pe tot parcursul zilei;
• lipsa prietenilor cu care copiii să se joace și să facă mișcare;
• problemele familiale, precum divorțul, abuzul sau violența;
• expunerea la marketing direcționat care promovează junk food și fast food, jocurile video și un stil de viață sedentar.