Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Ce urmează după diagnosticul bolii Alzheimer?

Viața Medicală
Stud. Alexandra MIHAI joi, 26 octombrie 2017
     În cei peste 25 de ani de activitate, Societatea Română Alzheimer (SRA) s-a aflat în sprijinul persoanelor cu demență și al familiilor acestora, a oferit informații și a desfășurat programe ample de educație, instruind profesioniști ce lucrează în domeniul psihogeriatriei. Cu ocazia Zilei internaționale Alzheimer 2017, SRA a organizat o altă conferință  pentru o mai bună înțelegere a demenței, și anume cea de-a doua ediție a evenimentului cu titlul „Remember me!”.
     Îmbătrânirea este unul dintre cele mai semnificative fenomene sociale ale secolului nostru. Speranța de viață crește direct proporțional cu prevalența afecțiunilor asociate vârstei a treia, cel mai frecvent diagnosticate fiind depresia și demențele, îndeosebi demența Alzheimer (DA).
     „Demența Alzheimer reprezintă 50–70% din demențele vârstnicilor”, afirmă psihologul Ioana Căciulă (București). În România, 80% din bolnavii cu Alzheimer rămân nediag­nosticați (din zece pacienți cu demență, doi sunt diagnosticați și doar unul este tratat). De asemenea, statisticile spun că numărul bolnavilor se va dubla la fiecare 20 de ani, lucru îngrijorător ținând cont că boala este a șaptea cauză de mortalitate la nivel mondial. Bolnavii au 80% șanse de deces dacă timpul de dispariție de acasă depășește 48 de ore.
     Pentru un pacient care suferă de Alzheimer, rutina poate deveni sinonimă cu securitatea. În acest caz, este importantă păstrarea, pe cât posibil, a unei vieți normale. Dragoș Nanuti (București) și George Georgescu (București) vin în ajutorul persoanelor cu DA cu un proiect intitulat The Human Link, care are în centru un dispozitiv electronic de asistență special destinat persoanelor cu demență. „Când cineva este diagnosticat cu această boală, riscă să fie sugrumat de familie, să nu își mai continue viața ca înainte. Din acest motiv, am creat un dispozitiv nestigmatizant și cu care oamenii sunt obișnuiți.” Aplicația utilizează internetul și telefonia pentru a pune în legătură permanentă pacienții și familiile lor.
     Printre funcțiile dispozitivului de ajutor al pacienților cu Alzheimer se găsește butonul de SOS care apelează direct aparținătorul și permite crearea de zone de siguranță pentru a reda libertatea pacienților, dar în același timp arată traseul acestora. Dispozitivul poate fi folosit ca telefon și permite setarea de alarme pentru administrarea medicamentelor sau alarme de scoatere a ceasului de la mână. Produsul este pregătit să răspundă și unor alte tipuri de necesități – de exemplu, boli de inimă, printr-un buton conectat la serviciul de urgență și cu persoanele dragi.
     Ult alt tip de tratament pentru persoanele cu Alzheimer este kinetoterapia, subiect dezbătut de Dragoș Bogdan (București), kinetoterapeut. Riscurile demenței Alzheimer constau în probleme de mobilitate cauzate de slăbirea musculară, deficite de echilibru, căderi și traumatisme, afectare cognitivă, izolare socială și chiar depresie. Toate acestea duc în final la un regres fizioanatomic cognitiv și emoțional. Exercițiul fizic ca tratament pentru DA îmbunătățește semnificativ activitatea cerebrală, funcția cognitivă și rezistența la mecanismele neurodegenerative care apar în demență. Totodată, exercițiul fizic crește fluxul de sânge cerebral, susține supraviețuirea neuronilor, scade riscul cardiovascular.
     Exercițiile moderate de două ori pe săptămână încetinesc cu aproximativ 30% deteriorarea progresivă a abilității de a performa activitățile zilnice. În ceea ce privește tipurile de exerciții, cele de flexibilitate, atât active, cât și pasive, acestea ajută sistemul musculo-scheletic, sporesc forța musculară și fac ca sarcinile zilnice să fie mai ușoare. Acest tip de exerciții trebuie să se concentreze asupra întăririi mușchilor slabi ai pacientului. Facilitarea neuromusculară proprioceptivă, alt tip de exercițiu, reprezintă ușurarea, încurajarea sau accelerarea răspunsului motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din mușchi, tendoane, articulații. Tehnicile tradiționale de întindere sunt extinderea ușoară a flexurilor cotului, șoldurilor, flexorilor, genunchilor, strechingul combinat cu tehnici de mobilizare a articulațiilor, auto-strechingul sau self-strechingul. Trebuie să se evite întinderi balistice (întinderi de înaltă intensitate și întinderi agresive).
     În cadrul simpozionului despre depresie și manifestări somatice prezentat de prof. dr. Mirela Manea (București), medic la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia” din București, au fost discutate echivalențele somatice ale depresiei. În România, pacienților diagnosticați cu Alzheimer li se oferă rar ajutorul cuvenit și la timp, astfel încât ajung în cămine sau spitale atunci când boala este într-un stadiu avansat. În acest moment, fenomenul depresiv nu este deloc străin. Depresia este deopotrivă o boală a psihicului și a corpului. Un procent semnificativ din cei care au această problemă au ca manifestare durerea fizică. De multe ori difuză și „nejustificată”, aceasta poate căpăta diverse forme (cefalică, abdominală, musculoscheletală, a încheieturilor), iar sursa este rareori descoperită. Echivalențele somatice ale depresiei manifestate prin durere se caracterizează îndeosebi prin următoarele: au caracter de „durere surdă”, exprimată greu de către pacient, se schimbă de la un moment la altul, ba chiar se pot asocia cu anxietatea. Nici manifestările somatice din sfera cardiovasculară și digestivă nu sunt rare. Pacienții acuză palpitații, dureri în piept, senzație de oboseală la efort mic sau dureri abdominale difuze.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC