Carte de vizită

Din februarie 2024, dr. Laurenția Nicoleta Galeș este șeful secției Oncologie Medicală II de la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București. Este medic primar Oncologie Medicală; este Doctor în științe medicale; este conferențiar universitar la UMF „Carol Davila” București. 

Ce reprezintă pentru dumneavoastră IOB? Mai ales că evenimentul de astăzi marchează 76 de ani de la înființarea institutului. 

Din acești 76 de ani (cât împlinește Institutul Oncologic București - n.red.), aproape jumătate din viața mea mi-am petrecut-o aici. Am călcat în Institutul Oncologic ca medic rezident 1997, practic de atunci s-au scurs mulți ani. Am văzut multe, iar schimbările - chiar dacă nu s-au făcut în ritmul pe care ni l-am dorit noi - sunt evidente: atât ca institut, cât și ca lucruri pe care le putem face noi astăzi pentru pacienți, față de cum era IOB atunci când eu am început ca rezident. Poate pe nebăgate de seamă, foarte multe supraviețuiri au crescut semnificativ. Vorbim de ani de zile la pacienți cu boală metastatică, care altădată nu aveau nici o speranță. 

Ce v-a impresionat astăzi, în deschiderea oficială a Conferinței Zilele Medicale și Științifice ale Institutului Oncologic București?

Ceea ce m-a impresionat plăcut și m-a emoționat este faptul că aproape toți cei care ni s-au alăturat astăzi și au vorbit au folosit două cuvinte: prietenie și colaborare. Asta pot să spun, că este un vibe bun și că într-adevăr noi, cei din generația noastră, suntem prieteni, iar asta contează foarte mult. 

Toți din principalele centre de oncologie din țară ne sunăm, ne înțelegem, ne sfătuim. Facem rețele de colaborare și cred că lucrul ăsta se va simți – poate nu chiar imediat – , dar se va simți și în viața pacienților. 

Vorbim între noi, încercăm să facem lucruri, încercăm să ne aducem contribuția. Așa cum spunea și domnul ministru (Alexandru Rafila – n.red.), mulți dintre colegi lucrează benevol în Comisia de Cancer (a Ministerului Sănătății – n.red.) pentru a face ceva bine și este foarte important ca lucrurile să fie făcute de oamenii care chiar chiar lucrează. Să faci niște norme de legi și niște modalități de punere în aplicare fără să fii în contact cu realitatea și cu pacientul nu iese bine. Și chiar dacă, cum spuneam, lucrurile nu se petrec în ritmul pe care ni l-am dori noi, faptul că suntem implicați noi, cei care clar lucrăm [în Oncologie] este foarte, foarte important.

Deci din punctul meu de vedere, aceste două cuvinte cheie le-aș sublinia astăzi: prietenie, colaborare. Și aș adăuga un al treilea cuvânt: cercetare. Încă de la început, domnul rector (prof. dr. Viorel Jinga – n.red.) și domnul ministru (Alexandru Rafila – n.red.) au subliniat importanța cercetării clinice. Și, cumva, noutatea ultimilor ani în institut (IOB – n.red.) este că am deschis și noi drumul cercetării clinice de fază 1 în Oncologie. Practic, suntem alături de Institutul Oncologic din Cluj, suntem primele centre din țară unde a început cercetarea asta. E o rază de speranță pentru pacienți și implicațiile sunt multiple, atât ca opțiuni terapeutice pentru pacienți care poate nu mai au altă speranță, ci și ca impact bugetar, pentru că pacienții primesc îngrijire de calitate degrevând bugetul. Ce să spun? Viitorul sună bine sau cel puțin sperăm că sună bine. 

Cum vedeți dumneavoastră astăzi progresul, noile tratamente care apar în Oncologie? În comparație cu anii când erați medic rezident la IOB? 

Când am început eu rezidențiatul, m-am gândit că este cel mai dinamic, așa ziceam eu la momentul respectiv, domeniu al medicinei și cu siguranță că nu o să mă plictisesc în muncă. Și mai speram eu atunci că o să prind vremurile în care cancerul o să se vindece pe parcursul vieții mele profesionale. Nu știu dacă o să fim acolo, dar oricum ne apropiem de acest moment. Iar lucrurile evoluează atât de repede! Noi am tratat cu citostatice 20 de ani, apoi am început cu anticorpi monoclonali pentru anumite tipuri de cancere. Iarăși am stat câțiva ani, apoi a apărut imunoterapia. N-au trecut 5 ani, iar acum lucrăm cu conjugate anticorp-medicament, pe turnantă cu viteză mare vine conjugatele cu radionuclizi. 

Cred că terapiile țintite sunt cheia și, desigur, inteligența artificială o să ajute în identificarea pacienților care beneficiază cel mai mult [de o anumită terapie]. Da, într-adevăr, la acel capitol încă nu suntem bine... Pentru că tratăm 100 de pacienți ca să beneficieze 20, cei care într-adevăr beneficiază [de acel tratament]. Dacă am putea să-i selectăm dinainte pe aceia 20 ar fi și mai bine...