Cele trei caravane medicale au fost achiziționate cu sprijinul unui grant oferit de MSD for Mothers, ca parte a unui proiect mai amplu care include și Republica Moldova. 

Evenimentul de lansare a serviciilor medicale a fost organizat în parteneriat cu Guvernul României, marți, 26 martie, iar în cadrul conferinței de presă organizate cu acest prilej am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Florentina Furtunescu, de la Institutul Național de Sănătate Publică. 

„Există, în primul rând, o discrepanță între indicatorii stării de sănătate, între mediul urban și mediul rural. Această discrepanță nu este nouă. Este o situație pe care România, practic, a moștenit-o și care se perpetuează de mult timp. Este rodul influenței unor factori intrinseci, între care doar o parte țin de sistemul de sănătate, iar restul țin de nivelul economic, de nivelul de educație, de oportunitățile care sunt în mediul rural și așa mai departe. Cert este faptul că în prezent, în sistemul de sănătate din România există prevederile legislative necesare pentru ca persoanele din mediul rural să aibă un acces adecvat la serviciile de sănătate. În principal, la medicii de familie. Se încearcă să fie o acoperire suficientă cu medici de familie, iar medicii de familie pot să furnizeze servicii preventive, curative și parțial servicii de recuperare, pentru toate persoanele din comunitatea respectivă, indiferent dacă sunt asigurate sau neasigurate. Asta este cadrul legislativ. 

Felul în care cadrul legislativ este implementat are unele discontinuități. Pentru că medicii de familie se confruntă cu o cerere foarte mare de servicii și se concentrează în general pe serviciile curative, pentru că acelea sunt cele mai urgente sau cele mai răsunătoare. Pentru că serviciile preventive sunt chiar cerute mai puțin chiar de beneficiarii lor – oamenii sunt obișnuiți în general să meargă la medic atunci când îi doare ceva. 

Este puțin mai complicat să înțelegem că din timp în timp trebuie să ne facem niște examinări – și noi, și în special copiii. Și, ca urmare, serviciile preventive sunt neglijate. Acest lucru nu este un lucru specific României: se întâmplă în toate țările. Așa cum rezultă și din raportul OECD și dintr-o succesiune de publicații ale OECD. Cu toate acestea, cetățenii din România pot să aibă nevoi mai mari, pot să aibă o conștientizare mai redusă asupra nevoii de a accesa serviciile preventive și pot să aibă, să spunem, și mijloace economice mai reduse pentru a ajunge la serviciile specializate atunci când medicul de familie le indică acest lucru”, a declarat prof. dr. Florentina Furtunescu pentru „Viața Medicală”. 

Și-atunci ce putem să facem pentru populația din mediul rural? „În primul rând, să asigurăm o acoperire suficientă cu medici de familie, să asigurăm o continuitate între serviciile de asistență primară și serviciile specializate, să-l ajutăm pe cetățean să se programeze la servicii specializate și, desigur, să creăm conștientizarea că serviciile de sănătate sunt foarte importante, în special serviciile preventive sunt importante și pentru adulți, și pentru copii. Ele pot să ajute în cazul copiilor, să ne asigurăm că ei cresc sănătoși. Și în cazul adulților, să descoperim în stadii precoce anumite boli severe care, descoperite în stadii precoce, pot să se vindece”, a mai spus specialista de la INSP. 

Sănătate mai bună pentru toți

Prof. univ. dr. Florentina Furtunescu a avut o prezentare în cadrul conferinței de marți despre situația gravidelor și a copiilor din mediul rural și accesul la servicii de sănătate, identificând atât bariere, cât și unele soluții. „Acest proiect (al Salvați Copiii România – n.red.) se încadrează cu succes în agenda de dezvoltare durabilă și în 2030, în obiectivul de a asigura o stare de sănătate mai bună pentru toți. În această agendă sunt foarte multe obiective care au legătură cu starea de sănătate a mamei și a copilului.” 

Unul dintre acestea își propune să reducă mortalitatea infantilă, să elimine decesele prevenibile atât ale nou-născuților, cât și ale copiilor de până la 5 ani, dar și să asigure accesul universal la servicii de sănătate și acoperirea universală cu servicii. „Cred că cel mai important e principiul „A nu lăsa pe nimeni în urmă” - De aceea spuneam că proiectul dumneavoastră se mulează perfect pe acest principiu, să nu lăsăm în urmă populația din mediul rural.” 

Una dintre cele mai de vază publicații ale OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) – raportul stării de sănătate din anul 2023 – subliniază faptul că sistemele de sănătate sunt sub o presiune financiară din cauza climatului economic provocator și, ca urmare, banii pentru sănătate sunt din ce în ce mai greu de obținut, a mai precizat dr. Florentina Furtunescu. 

Progresele făcute de România au fost uriașe 

Tot din acest raport al OECD rezultă că mortalitatea maternă rămâne o problemă de sănătate „și după cum vedeți, România încă are o mortalitate mare între statele OECD și are, de asemenea, o mortalitate infantilă mare, deși nu este singura dintre statele OECD care, practic, în ultimii 10 ani a redus la jumătate acest indicator. Deci progresele au fost uriașe, dar avem încă mult de treabă.” 

În ceea ce privește finanțarea sistemului de sănătate din România, acest aspect s-a îmbunătățit foarte mult în ultimii ani, „dar rămânem încă pe unul din ultimele locuri din Uniunea Europeană și din statele OECD comparativ [cu alte țări].” 

„Sigur că speranța de viață la naștere, care este un indicator puternic al stării de sănătate și care e influențată și de situația economică a țării, și de contextul general în care trăim, este un indicator care se află prin rezultatele acestui raport pentru România. Acoperirea cu servicii de sănătate este una bună pentru populația generală, dar nu neapărat de 100%, din diverși factori care țin mai degrabă de context.” 

Natalitatea din rural, mai mare decât cea din urban 

Populația din mediul rural reprezintă aproape din jumătate din populația țării și România are unul dintre cele mai ridicate procente de populație rurală dintre toate statele Uniunii Europene, a mai explicat specialista. „Sunt practic 88.000 de născuți vii în fiecare an, sunt aproape 500.000 de copii până la 5 ani care locuiesc în mediul rural și sunt acolo aproape jumătate din copiii României.” 

Natalitatea din mediul rural este constant mai ridicată decât în mediul urban. Din păcate și mortalitatea infantilă [este mai ridicată], practic un copil care se naște în mediul rural are o probabilitate de a deceda înainte de împlinirea vârstei de un an care este cu 30% mai mare comparativ cu un copil din mediul urban. (...) Circa jumătate dintre gravide (din România – n.red.) sunt luate în evidență la medicii de familie pe timpul sarcinii. Această jumătate este și în urban, și în rural, cu o tendință de a fi mai mică în mediul rural”, a completat specialista de la INSP. 

Serviciile de sănătate din mediul rural sunt reprezentate de cele de la bază, medici de familie, asistenți comunitari și mediatori sanitari. Celelalte servicii de sănătate sunt concentrate în mediul urban – este și normal să fie așa, conchide dr. Florentina Furtunescu: 

„O problemă particulară este reprezentată de serviciile preventive, serviciile [medicale] care ne asigură că sarcina se desfășoară normal, natural, pentru că sarcina nu este o boală... Și serviciile preventive care ne asigură că nou-născutul se dezvoltă sănătos. Aceste servicii preventive ajung să fie ultimele în economia de efort a medicilor de familie și ajung să fie ultimele și în economia de acces, să spunem, a persoanelor, din diverși factori. 

Practic, tema mea a fost să identific bariere și soluții și sigur că sunt multe puncte și după bariere, și după soluții, pentru că lista rămâne deschisă, ca să spun așa. Una dintre bariere este fără îndoială distanța față de servicii. O altă barieră este continuitatea serviciilor. (foto mai jos)”.