Reprezentanţi ai tuturor specialităţilor implicate în managementul pacienţilor cu amputaţii de membru inferior s-au reunit de curând la simpozionul tematic organizat de Societatea Română de Medicină Fizică şi de Recuperare, condusă de dl prof. dr. Mihai Berteanu. Opiniile specialiştilor şi mesajul manifestării sunt rezumate de dl dr. Mihail Călin.

"> Catalizatorul interdisciplinarităţii - Viața Medicală
Diverse

Catalizatorul interdisciplinarităţii

de Dr. Mihail CĂLIN - oct. 25 2012
Catalizatorul interdisciplinarităţii

Reprezentanţi ai tuturor specialităţilor implicate în managementul pacienţilor cu amputaţii de membru inferior s-au reunit de curând la simpozionul tematic organizat de Societatea Română de Medicină Fizică şi de Recuperare, condusă de dl prof. dr. Mihai Berteanu. Opiniile specialiştilor şi mesajul manifestării sunt rezumate de dl dr. Mihail Călin.

   Recent, Societatea Română de Medicină Fizică şi de Recuperare a organizat simpozionul interdisciplinar cu participare internaţională „Managementul pacienţilor cu amputaţii ale membrului inferior“. Reuniunea face parte dintr-o serie de evenimente desfăşurate anul acesta, în contextul împlinirii a 90 de ani de activitate SRMFR – înfiinţată sub denumirea de Societatea de Hidrologie Medicală şi Climatologie.
   În deschiderea reuniunii, dl prof. dr. Mihai Berteanu, preşedintele SRMFR, a subliniat că, în ţara noastră, îngrijirea pacienţilor cu amputaţii de membru inferior este deficitară, necesitând integrarea activităţii diverselor specialităţi – diabetologie, neurologie şi neurofiziologie, chirurgie,chirurgie cardiovasculară, ortopedie, recuperare medicală, fiziokinetoterapie şi protezare –, proces pe care simpozionul şi-a propus să-l catalizeze.
   Pentru început, dna dr. Nona Chiriac, directoarea Centrului de Cercetare şi Evaluare a Serviciilor de Sănătate din cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, a arătat că, în 2011, din spitalele româneşti au fost externaţi 8.845 de pacienţi pentru care s-a raportat realizarea unei proceduri de amputaţie a membrului inferior, faţă de 2.196 de pacienţi cu amputaţii de membru superior. Datele acestea sunt asemănătoare celor din anii anteriori, fenomenul fiind deci unul constant în timp. Pacienţii care au suferit amputaţii ale membrului inferior s-au încadrat în 114 grupe DRG distincte (din totalul de 669), cel mai frecvent fiind raportate ateroscleroza şi complicaţiile diabetului zaharat. Cele mai des întâlnite amputaţii au fost deasupra genunchiului, urmate de cele ale degetelor, iar mortalitatea intraspitalicească a fost de 4,5%.
   Dl conf. dr. Cristian Serafinceanu a discutat, din punctul de vedere al diabetologului, despre managementul terapeutic al piciorului diabetic, insistând, dintre componentele acestuia, îndeosebi asupra bolii arteriale periferice şi ulcerului infectat (evaluare, stadializare, strategii terapeutice). Dsa a precizat că paradigma terapeutică în cazul bolii arteriale periferice s-a schimbat, pacienţii cu ischemie critică fiind, în lipsa contraindicaţiilor (comorbidităţi severe, deficit funcţional important, suprafeţe întinse de ţesuturi necrozate), evaluaţi pentru revascularizare, care ar fi posibilă în 95% din cazuri. În privinţa ulcerului neuropatic, dsa a avertizat asupra tendinţei de a prelungi tratamentul conservator dincolo de limitele recomandate; stresul mecanic, vârfurile de presiune şi forţele de forfecare nu sunt bine tolerate de piciorul diabetic, neoptimizarea acestora împiedicând vindecarea ulcerului sau favorizând recidiva acestuia.
   În prezentarea aspectelor neurofiziologice ale pacienţilor cu amputaţii de membru inferior, dl dr. Tudor Lupescu, preşedintele Societăţii de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România, a discutat despre datele oferite de electroneurografie şi electromiografie în piciorul diabetic, dar şi despre modificările neurofiziologice produse după amputaţie şi protezare.
   Dl dr. Florin Bobircă a prezentat rezultatele unui studiu care a cuprins 419 pacienţi de la Clinica de chirurgie a Spitalului Clinic „Dr. I. Cantacuzino“ Bucureşti, în care s-a constatat efectuarea unui număr mai mare de amputaţii majore (25%) faţă de literatura de specialitate (22% în România), cele mai multe la pacienţi cu leziuni predominant arteriale (circa 20% din pacienţii cu amputaţii majore). Forma anatomoclinică ce a dus în cele mai multe cazuri la realizarea unei amputaţii este reprezentată de leziunile de gangrenă ischemică şi umedă, pacienţii cu leziuni ulcerative sau osteitice evoluând, de regulă, favorabil. Evoluţia pacienţilor cu amputaţie depinde în mare măsură de terenul biologic al bolnavului: 60% prezentau la internare antecedente cardio­vasculare, 31% nefropatie diabetică, iar 29% anemie. Prezentarea tardivă la medic face ca mulţi pacienţi (44%) să se interneze în stare septică, complicând statusul biologic deja afectat de boala diabetică. Gravitatea leziunilor este direct proporţională cu vechimea diabetului şi cu gradul de compensare. În acest context, dispensarizarea diabetică periodică este imperativă. Pentru scăderea numărului de amputaţii majore, sunt necesare instruirea pacientului pentru prezentarea cât mai precoce la medic în cazul apariţiei leziunilor, identificarea tipului de leziune predispozant şi aprecierea stării patului vascular. Acelaşi efect l-ar putea avea şi investigaţiile paraclinice suplimentare (angiografia, ecografia Doppler).
   Referindu-se la antibioticoterapia în tratamentul complex al gangrenei diabetice, dna dr. Roxana Zaharia, de la acelaşi spital, a concluzionat că cele mai eficiente antibiotice sunt cefalosporinele de generaţiile a treia şi a doua şi fluorochinolonele, în lipsa lor putând fi folosite combinaţii, din care nu trebuie să lipsească metronizadolul. Pacienţii cu intervenţii chirur­gicale repetate au dezvoltat polichimiorezistenţă, în cazul lor antibiograma fiind indispen­sabilă. Antibioticoterapia co­rect instituită nu amelio­rează însă numărul crescut de amputaţii majore, nivelul acestora fiind impus de leziunea iniţială şi de pre­zenţa fenomenelor ische­mice.
   Dl dr. Sorin Băilă, şeful Secţiei de chirurgie vasculară din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardio­vascu­lare „Prof. dr. C. C. Iliescu“, a oferit perspectiva spe­cia­listului care încearcă, prin proceduri de revascula­rizare (endovascular sau prin chirurgie deschisă) să prevină amputaţia membrului pelvin. Dsa a prezentat noţiuni de diagnostic, clasificare şi tratament al ischemiei acute şi traumatismelor cu leziuni vasculare, detaliind şi impactul vascular al diabetului şi aterosclerozei.
   Dna Alina Iliescu, fiziokinetoterapeut la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, a prezentat activitatea de reabilitare a pacientului care suferă o amputaţie de membru inferior. Rezultatele funcţionale depind de etiologia amputaţiei (mai bune la pacienţii amputaţi posttraumatic), de nivelul ei (superioare în amputaţia transtibială, comparativ cu cea transfemurală) şi de vârsta pacientului. Reabilitarea pacienţilor cu amputaţie este un proces complex, care parcurge numeroase etape – faza preoperatorie, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, faza postoperatorie acută, cea preprotetică, de prescriere şi montare a protezei, antrenamentul cu proteza, integrarea în comunitate, reinserţia profesională şi evaluarea-reevaluarea periodică –, fiecare cu obiectivele şi tratamentele corespunzătoare.
   Dl Jamie Gillespie, protetician britanic, a descris experienţa sa ca director al unei organizaţii multidisciplinare britanice care oferă asistenţă în primul rând persoanelor amputate traumatic. Dsa a insistat asupra introducerii precoce a terapiei de compresie şi a fizioterapiei intensive, ca elemente esenţiale pentru un bun început al procesului de reabilitare. În final, dl Jaco du Plessis, din Africa de Sud, a prezentat activitatea centrului de protezare înfiinţat la Oradea, considerat unul din cele mai performante din Europa Centrală şi de Est.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe