Între 22 şi 26 iunie 2013 s-a desfăşurat, la
Milano, Congresul Anual al Academiei
Europene de Alergologie şi Imunologie Clinică (EAACI). Concomitent s-a desfăşurat
şi Congresul Mondial de Alergologie
(WAO), care se ţine o dată la doi ani. Congresul a avut ca deviză: „Alergia, o
problemă globală de sănătate“.
Această întâlnire a oferit prilejul
reuniunii unui număr impresionant de alergologi din întreaga lume: participarea
a fost numeroasă, impresionantă, peste 5.000 de participanţi. Surpriza
ceremoniei de deschidere a fost prezenţa lui Andrea Bocelli, care ne-a încântat
inimile cu vocea sa caldă!
Programul ştiinţific al EAACI-WAO 2013 a
acoperit diferitele aspecte ale afecţiunilor alergice: boli respiratorii (rinită,
astm bronşic), boli cutanate (dermatita atopică, dermatita de contact,
urticaria), alergiile medicamentoase, alergiile la insecte, şocul anafilactic,
alergiile profesionale. Un spaţiu larg a fost consacrat pentru alergiile
alimentare, care reprezintă „al doilea val epidemiologic“ datorită creşterii
prevalenţei bolilor în ultimii ani. Au fost discutate alergiile cu aspecte
specifice legate de vârstă (alergiile la copil, la vârsta a treia), de
severitate, de diagnostic şi, nu în ultimul rând, de tratament. Analiza
statistică a congresului a oferit opt simpozioane plenare, 38 de simpozioane,
25 de workshopuri, patru sesiuni sub titlul „noi orizonturi“, cinci sesiuni de
analiză a noilor articole publicate în ultimul an, cinci sesiuni „Hot topic“,
două sesiuni de consens internaţional (ICON), 40 de sesiuni cu prezentări
orale, 2.073 de postere. Pe lângă acestea au fost sesiuni organizate de WAO şi
simpozioane „surori“ cu participarea mai multor societăţi naţionale de
alergologie, simpozioane comune cu WAO, întâlniri pro & contra şi, nu în
ultimul rând, simpozioane organizate de companii de medicamente, întâlniri cu
experţii, simpozion al tinerilor membrii, programul asistentelor medicale, al
pacienţilor cu boli alergice.
Multe din prezentările din cadrul
congresului au fost dedicate factorilor care favorizează şi influenţează apariţia
bolilor alergice. Se discută tot mai mult de factori ce îşi exercită efectul
asupra femeii gravide şi astfel modulează din primele zile de viaţă intrauterină
sistemul imunitar al viitorului copil (fig. 1). Studiile epidemiologice au
demonstrat că mamele atopice cresc riscul apariţiei bolilor alergice, mai mult
decât taţii atopici. Această constatare a ridicat problema existenţei unor
factori ce acţionează intrauterin. Aceşti factorii ar putea fi epigenetici,
factori imun transferabili, factori infecţioşi (bacterieni). Studii
epidemiologice au arătat că acei copii născuţi din mame ce au consumat
antibiotice în timpul sarcinii sau cei născuţi 
prin cezariană au un risc
crescut de a dezvolta astm bronşic. Explicaţia este legată de microbii ce pot
modula celulele T în sensul reducerii limfocitelor T helper 2 şi, prin aceasta,
devierea răspunsului de tip hipersensibilitate anafilactică la alergeni.
Vitamina
D a fost un alt subiect dezbătut la Congres. Efectele ei asupra imunităţii sunt
exercitate prin favorizarea diferenţierii imunităţii adaptative. Efectele
vitaminei D se exercită prin receptorul nuclear, care favorizează activarea
limfocitelor Treg (în locul celor helper), creşterea expresării IL-10 la
nivelul limfocitelor B, inhibarea switch-ului spre IgE. Aceste modificări au ca
rezultat reducerea inflamaţiei (fig. 2). Copiii cu un nivel scăzut al vitaminei
D3 (reducerea aportului, scăderea expunerii la soare etc.) dezvoltă mai
frecvent astm şi alergii, au necesar crescut de glucocorticoizi pentru
controlul astmului bronşic, prezintă răspuns pozitiv în proporţie mai mare la
testele de provocare orală cu alimente.
Microbiota
este reprezentată de totalitatea microorganismelor prezente în corpul uman. În
organism există 100 de trilioane de microbi inofensivi (mai multe ca celulele
organismului uman). Microbiota este influenţată de dietă, de consumul de
antibiotice (în esenţă de factori ai stilului de viaţă). Microbiota este
considerată azi o posibilă ţintă pentru tratamente de tip imunomodulator.
Mai
multe sesiuni au avut ca tema partea recentă a cercetării fundamentale,
respectiv în domeniul „omics“. S-au discutat probleme de genomică, proteomică,
metabolomică, microbiomică în bolile alergice (pentru diagnostic, evaluare de
riscuri, severitate, ţinte terapeutice). Nu au fost uitate nici efectele
expunerii la nanoparticule, inclusiv cele de tip alergic.
Alergia alimentară a fost discutată în mai
multe simpozioane plenare, sesiuni orale, sesiuni de poster. Problemele de
alergie alimentară reprezintă o problemă de sănătate publică în ţările
dezvoltate economic, deoarece doar în Europa există peste 17 milioane de
persoane ce suferă de alergie alimentară (3,5 milioane sunt tineri sub 25 de
ani!). În majoritate, şocul anafilactic are drept cauză alimentele. În acest
context, EAACI a deschis o campanie, lansată în 2012: „Stop anafilaxiei“, sub
care s-au desfăşurat şi sesiunele congresului. EAACI recomandă ca în toate şcolile
şi grădiniţele să existe dispozitive preîncărcate cu epinefrină care se pot
autoadministra! Din păcate, în România, din motive administrativ-financiare,
aceste autoinjectoare – salvatoare de viaţă – nu se mai găsesc. O altă anomalie
de neînţeles a sistemului nostru medical!
Temele clasice: anafilaxia, imunoterapia specifică,
alergia la medicamente, urticariile, dermatita atopică, angioedemul ereditar au
fost şi ele 
prezentate în cursul reuniuni.
În cadrul congresului EAACI au fost ţinute şi
alegerile cu predarea preşedinţiei către Nikos Papadopoulos, care va conduce
EAACI pentru următorii doi ani.
Societatea
Română de Alergologie şi Imunologie Clinică a fost reprezentată de peste 20 de
participanţi, două colege fiind chiar sprijinite financiar pentru participare
prin oferirea premiului „Jeana Rodica Radu“ la Conferinţa Naţională de
Alergologie de la Iaşi, din 2012 (Mariana Vieru şi Raluca Oana Cărămidă). 
