Medicina este pusă la grea încercare de apariţia celui de-al doilea val al pandemiei. În cadrul unei dezbateri care a avut loc săptămâna trecută, organizată de Bristol Myers Squibb România în mediul online, prof. dr. Horaţiu Moldovan, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii, a amintit că încă nu suntem în posesia antiviralului eficient ţintit, care să ducă la eradicarea infecţiei cu noul coronavirus.

În opinia sa, există două ţinte pe care medicina academică și cercetarea știinţifică trebuie să le rezolve cât mai curând: „pe de o parte, să genereze medicamentul antiviral specific, care să controleze infecţia cu SARS-CoV-2, iar pe de alta, să genereze vaccinul care să controleze dispersia în populaţie a acestei infecţii”.

Decalaj faţă de standardele europene

Pacienţii români, la fel ca cei europeni, au dreptul la inovaţia care le poate salva sau le poate prelungi vieţile, a amintit Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de
Medicamente (ARPIM).

De aceea, misiunea companiilor farmaceutice care fac parte din ARPIM „este să ofere tratamentul potrivit, la timpul potrivit, pacienţilor în nevoie, prin investiţia [făcută] atât în cercetarea știinţifică medicală, cât și prin descoperirea de noi medicamente inovative”.

Acesta a subliniat că procesul de deschidere a listei de medicamente compensate și gratuite – în așa fel încât accesul pacienţilor la acestea să fie cât mai facil – este unul lung și anevoios la noi în ţară:

„În perioada 2008-2015, niciun medicament nou nu a intrat în listele de compensare și rambursare, ori în tot acest interval de timp, știinţa a evoluat cu pași foarte rapizi și România a ajuns să aibă un decalaj foarte mare între standardele de tratament din Uniunea Europeană și practicile sau standardele locale de tratament”.

Însă perioada de decalaj s-a estompat în ultimii ani, iar astfel, potrivit reprezentantului ARPIM, s-au făcut progrese, chiar dacă destul de timide, între 2015 și 2018. În ultimii doi ani, lucrurile au evoluat, iar „perspectivele ca ţara noastră să ajungă să aibă un ritm regulat de actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite sunt destul de apropiate”.

Cine are de câștigat din studiile clinice

În intervenţia pe care a avut-o în cadrul dezbaterii, reprezentantul ARPIM a adus în prim-plan și faptul că studiile clinice reprezintă unul dintre cei mai importanţi pași pe care producătorii de medicamente trebuie să-i parcurgă în vederea autorizării substanţelor.

Din păcate, în ultimii zece ani, numărul de studii clinice din România s-a redus dramatic, după cum a mai spus Dan Zaharescu, iar acest lucru s-a întâmplat doar din motive administrative: întârzieri absolut nejustificate în ceea ce privește procesul de aprobare a studiilor clinice.

„Legislaţia europeană și legislaţia din România impun ca aprobarea unui studiu clinic să se facă în 60 de zile, ori noi ajungem la termene de aprobare care depășesc 300 de zile, ceea ce este absolut inacceptabil și duce la scoaterea României – sau a dus deja la scoaterea ei – de pe harta studiilor clinice. Asta în condiţiile în care, din activitatea de studii clinice, toţi actorii au de câștigat”, a conchis directorul executiv al ARPIM.

Plan farmaceutic pentru UE

Chiar dacă noul președinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România nu a putut fi prezent la dezbatere, mesajul său a fost citit de moderator, punctând astfel că trebuie să se facă eforturile necesare pentru a răspunde nevoilor terapeutice ale pacienţilor români.

„La 1 iunie 2020, Comisia Europeană a publicat foaia de parcurs pentru o Strategie farmaceutică pentru Europa. Strategia va avea scopul general de a asigura aprovizionarea Europei cu medicamentele
sigure și accesibile și de a sprijini eforturile de inovare ale industriei farmaceutice europene”, a spus dr. Cristina Racoceanu în mesajul său.