Ziua
mondială a astmului – 7 mai – are în ţara noastră, prin Societatea Română de
Pneumologie (SRP), o multitudine de reverberaţii; de trei ani, se desfăşoară
sub acelaşi slogan: Tu poţi să controlezi astmul“. Anul acesta, subtema „Este
timpul să controlăm astmul!“ îi încurajează pe toţi cei care organizează aceste
evenimente să se implice în buna desfăşurare.
Astmul
bronşic este o boală cronică caracterizată prin probleme de respiraţie şi
simptome ca wheezing, crize de sufocare şi de dispnee paroxistică, apăsare
toracică şi tuse; este o boală greu de controlat dacă pacientul nu este avizat şi
educat asupra necesităţii terapiei permanente, asupra monitorizării şi
contactului permanent cu medicul. În criza de astmă, se produce o îngustare,
obstrucţie a căilor respiratorii cu hipersecreţie şi aceste drame din viaţa
pacientului ar putea fi cu uşurinţă evitate printr-un control mai bun al bolii.
Să nu uităm că particularitatea bolii este o variaţie a simptomelor de la o oră
la alta, de la o săptămână la alta şi pe parcursul mai multor luni, agravări
circadiene, iar severitatea poate fi
dictată de mulţi factori care variază de
la individ la individ. În contextul în care, cu toate progresele terapeutice,
boala nu poate fi vindecată, ea poate fi însă tratată eficace, controlată cu o
terapie adecvată care le permite să aibă o viaţă normală, să evite internările
sau solicitările la camera de gardă a spitalelor şi să participe corespunzător
la activităţile şcolare, de serviciu sau alte cerinţe ale vieţii jurnaliere.
Diagnosticul
de astm se pune pe baza anamnezei, a examenului fizic, a testelor funcţionale
pulmonare (spirometria, un test simplu, uşor de realizat). Cu ajutorul spirometriei
se pune diagnosticul, dar se monitorizează şi eficacitatea medicaţiei.
Cauzele
astmului sunt încă studiate, dar se ştie că este o boală multifactorială. Se
cunoaşte până acum că poate să aibă o componentă genetică şi că importantă este
evoluţia sistemului imunitar al nou-născutului. Factorii cauzali pot fi
alergeni inhalaţi (praf de casă, polen, acarieni, păr de pisică şi de câine
etc.), alergeni alimentari (căpşuni, arahide etc.), alergeni profesionali,
fumatul, poluarea aeriană, efortul, iritanţii chimici, medicamentele
(aspirina, betablocantele), infecţiile respiratorii etc.
Un
astm controlat presupune, după ghidul elaborat de Global Initiative for Asthma
(GINA), iniţiatorul acestei zile: • să nu aibă sau să fie minimale simptomele
de astm • să nu aibă treziri nocturne ca urmare a crizelor de astm • să nu aibă
sau să fie la nivel minimal medicaţia de urgenţă, de criză • să aibă
capacitatea de a desfăşura activităţi fizice şi exerciţii în mod normal • să
aibă funcţia respiratorie normală (sau aproape de normal) • să nu aibă crize de
astmă (sau acestea să fie extrem de rare).
Pentru
realizarea controlului se impun mai multe tipuri de activităţi medicale şi de
educaţie a pacientului. Astfel, trebuie să se evite alergenii şi toţi factorii
recunoscuţi a declanşa crizele, să se accepte că există două linii terapeutice:
• medicaţia de control, administrată
zilnic (de obicei, cu agenţi antiinflamatori, începând de la corticoizi
inhalatori – prima treaptă de medicaţie – până la combinaţii ale acestora cu
bronhodilatatoare, antileucotriene, antihistaminice, anti-IgE şi teofiline) • medicaţia de criză (de obicei,
bronhodilatatoare inhalatorii de scurtă durată, care trebuie să fie la îndemână
pentru acele crize de dispnee neaşteptate).
Global Burden of Asthma Report estimează
că 300 de milioane de oameni suferă de această boală, în lume. În România,
estimările sunt de 800.000–1.000.000 de români cu astm. Boala afectează toate
grupurile etnice, indiferent de nivelul socioeconomic sau de vârstă. Boala
necontrolată cauzează absenţe la şcoală sau la serviciu şi este adesea
subdiagnosticată, incorect tratată şi necontrolată. În unele ţări, accesul la
medicaţie este îngrădit de preţurile de cost ale medicaţiei. Se estimează că
viaţa modernă, stilul de viaţă vestic şi urbanizarea vor creşte numărul de
pacienţi, în 2025, cu încă 100 de milioane de persoane.
Un
astmatic educat ştie din timp care sunt simptomele premonitorii ale crizei de
astm, ale lipsei de control şi, folosind corect medicaţia, poate să evite
spitalizările. Dacă GINA a încercat, în 2010, de Ziua astmului, să încurajeze şi
să angreneze guvernele, ministerele sănătăţii şi cadrele medicale în activităţi
de reducere a spitalizărilor cu 50% pe parcursul următorilor cinci ani, în 2012
s-a trecut la colectarea datelor care semnalau aceste progrese în fiecare ţară.
În România, am organizat campanii regulate cu ocazia acestei zile, care au fost
o ofertă generoasă educativă dar şi testări de spirometrie, mărindu-se astfel
accesul la acest tip de investigaţie. Titlul campaniei de la noi a fost
(începând din 2011): „Tu poţi avea
astm. Astmul nu te are pe tine. Astmul poate fi controlat“. Campania s-a
adresat publicului larg, aşa cum o vom face şi în acest an având scopul de
informare medicală asupra astmului şi consecinţelor netratării corespunzătoare
a bolii, pe termen lung.
În 2011, în premieră naţională, a fost
lansat primul web-site informativ pentru pacienţii cu astm bronşic (www.invingeastmul.ro), dar şi pentru
toate persoanele care doresc să afle mai multe despre astmul bronşic, chiar dacă
nu sunt diagnosticate cu această afecţiune. Tot în premieră, atunci, prin intermediul
acestui nou site, a fost introdus un test interactiv, cu ajutorul căruia pacienţii
diagnosticaţi cu astm bronşic şi-au putut şi îşi pot verifica singuri nivelul
de control al astmului. Prin simpla parcurgere a 11 întrebări, la final, pacienţii
primesc recomandări legate de nivelul de control al astmului.
Al doilea obiectiv a fost (şi va rămâne şi
pentru 2013) acela de a permite accesul la o testare gratuită prin spirometrie.
Rezultatele campaniei din 2011 au fost relevante: • 8.121 de persoane testate
în centrele fixe, în cele două săptămâni de campanie • 1.045 de persoane testate
în cadrul evenimentului dintr-un parc bucureştean • 3.800 de pacienţi
diagnosticaţi în total cu afecţiuni respiratorii obstructive. În 2012, la
campania „Tu poţi avea astm. Astmul poate fi controlat“, au participat 148 de
cadre medicale (peste 100 de medici) şi au fost efectuate 12.481 de
spirometrii, în urma cărora au fost depistate 3.994 de persoane cu afecţiuni
respiratorii obstructive, ceea ce corespunde unei rate de diagnostic de 32%,
din totalul persoanelor testate.
În 2013, SRP şi-a propus continuarea
eforturilor de creştere a gradului de informare şi educaţie medicală pentru
publicul larg, în special, pentru pacienţii cu astm bronşic. În acest sens,
campania de anul acesta se va concentra pe promovarea web-site-ului informativ
lansat anterior.