Autorităţile
inaugurează o nouă tradiţie: publicarea proiectelor de lege importante pentru
sistemul medical românesc exact în mijlocul vacanţelor. După ce, în 2011,
guvernul Boc a pus în dezbatere publică proiectul noii legi a sănătăţii între
Crăciun şi Revelion, acum guvernul Ponta face acelaşi lucru în singura lună din
an, august, în care o bună parte din români (inclusiv medicii) sunt plecaţi în
vacanţă. E poate doar o coincidenţă, dar una iritantă întrucât formează percepţia
asupra seriozităţii guvernanţilor. Gafă de comunicare sau premeditare, cert
este că suntem obligaţi să discutăm „Proiectul-pilot de creştere a veniturilor
medicilor din unităţile sanitare publice cu paturi“ într-o perioadă predispusă
mai degrabă la visări pe plajă, decât la discuţii tehnice.
Din
start, nota pozitivă este dată de însuşirea de lege-test a acestui proiect. Dacă
după primele şase luni din 2014, guvernul va constata că noul mecanism nu este
fezabil, atunci el nu va fi generalizat de la cele zece spitale publice incluse
în proiectul-pilot la toate spitalele din ţară. Şi tot din start apare şi nota
negativă: titlul proiectului este înşelător, căci efectul măsurilor propuse
este departe de a produce o creştere a veniturilor medicilor din spitalele
publice. Fapt remarcat cu promptitudine şi de reprezentanţii breslelor din
sistemul sanitar.
Pe
preşedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astărăstoae, l-am întrebat
direct, într-o emisiune televizată, dacă acest proiect va creşte veniturile
tuturor medicilor. Răspunsul domniei sale a fost, fără echivoc, negativ. Şi are
dreptate. Vicepreşedintele Colegiului Medicilor, dr. Gheorghe Borcean, a
declarat pentru Mediafax că deşi avem în faţă un proiect „modern, îndrăzneţ, în
realitate va crea discriminare între doctori“. Federaţia Solidaritatea Sanitară
din România precizează, într-un comunicat, că „proiectul salarizării
suplimentare a medicilor are drept principal scop o creştere a încasărilor la
bugetul de stat, Ministerul Sănătăţii ratând două din obiectivele sale esenţiale,
respectiv creşterea calităţii vieţii profesionale a lucrătorilor şi, prin asta,
creşterea calităţii serviciilor medicale“. Cum ministrul sănătăţii a precizat în
numeroase rânduri buna colaborare pe care o are cu organizaţiile profesionale
din sistemul medical, rezervele evidente exprimate de liderii acestora în
privinţa proiectului au o bază serioasă. Căci nu-ţi critici prietenul fără să
ai motive solide.
Principala
problemă a medicilor români nu este nivelul redus generalizat al salariilor, ci
inechitatea uriaşă dintre ele. „Viaţa medicală“ a publicat un dosar consistent
cu privire la acest subiect: câştigurile oficiale ale unui medic aflat în vârful
piramidei veniturilor sunt de 60 de ori mai mari decât cele ale unui rezident
aflat la baza piramidei. În Statele Unite, această diferenţă este de doar opt
ori mai mare în favoarea medicului aflat la apogeul carierei. Ei bine, medicii
rezidenţi sunt excluşi din proiectul-pilot propus de Ministerul Sănătăţii.
Deocamdată, printre soluţiile de creştere a salariilor acestora se vehiculează
tot mai des acordarea de burse din partea universităţilor de medicină şi
farmacie, la pachet cu asimilarea statutului rezidenţilor cu cel al unor
profesionişti aflaţi în pregătire postuniversitară. Dar totul este doar în
stadiul de vorbe.
Proiectul-pilot
de creştere a veniturilor medicilor excelează printr-un artificiu inteligent,
direcţionat însă exclusiv în favoarea statului. Niciun ministru al sănătăţii
din România ultimilor cinci ani nu a reuşit să-şi convingă premierul sau
ministrul de finanţe să acorde sănătăţii un procent mai important din buget. În
prezent, finanţarea sistemului medical românesc de către stat este procentual
la nivelul ţărilor nord-africane. Se pare că, cel puţin deocamdată, ministrul
Eugen Nicolăescu nu a reuşit nici el să convingă guvernul din care face parte că
statul trebuie să aloce fonduri suplimentare de la buget sănătăţii cetăţenilor.
Soluţia alternativă, propusă prin proiectul discutat, este aducerea la lumină a
banilor informali care circulă în subteranele sistemului medical. Această
oficializare de facto a plicurilor va aduce însă şi scăderea grosimii lor
pentru că statul, grijuliu cu sine ca de obicei, îşi va lua partea sub formă de
impozite.
Banii
pacientului care va plăti o consultaţie privată într-un spital de stat se vor
distribui astfel:
• 60% medicului curant – practic, plicul plătit
până acum de pacient va fi impozitat de stat. Este o măsură igienică moral, dar
ineficientă în realitatea care doare. Medicul va pierde din el impozitul, iar
pacientului îi e totuna: oricum va trebui să plătească în plus în continuare.
Singurul care va câştiga e statul.
• 30% personalului implicat direct în
tratarea pacienţilor în regim privat – prin acelaşi mecanism descris mai sus,
singurul care va câştiga va fi statul.
• 10% spitalului – practic, dintr-o consultaţie
de 100 lei, spitalul va câştiga 10 lei. Cât să-i ajungă de două beri.
Stabilirea
preţurilor pentru serviciile private practicate în spitalele publice este un
punct esenţial: de asta va depinde motivarea medicilor, dorinţa pacienţilor de
a se trata într-un spital de stat pe banii lor şi, cel mai important, concurenţa
între clinicile private şi secţiile private din spitalele de stat. Dar despre
aceste tarife nu ni se oferă deocamdată vreo informaţie, ele urmând a fi
stabilite prin norme ulterioare. Nu este singurul punct foarte important lăsat
de lege pe seama normelor ulterioare. Dacă va creşte salariul de bază,
indicatorii în funcţie de care vor fi apreciate criteriile de performanţă
profesională, cine sunt cei care vor stabili ce medici sunt performanţi şi ce
medici nu, creşterea sporurilor şi a veniturilor din gărzi – toate sunt
deocamdată necunoscute. Practic, Ministerul Sănătăţii anunţă lansarea unei maşini
noi, dar nu oferă vreun detaliu despre tipul motorului şi câtă benzină consumă.
Criteriile
de performanţă sunt însă denumite în proiectul de lege. Unul dintre ele este
„cantitatea actului profesional care are în vedere satisfacţia pacientului,
costul mediu/boală, nr. mediu de zile spitalizare/patologie, etc.“ Dar
cantitatea actului profesional nu este un criteriu de performanţă, ba mai mult,
el poate duce la tratarea superficială a pacientului din dorinţa de maximizare
a veniturilor. Numărul optim de zile de spitalizare variază mult de la caz la
caz, iar un medic slab pregătit, dar zâmbitor şi politicos, va fi apreciat
superlativ de pacient.
Un alt
aşa-numit criteriu de performanţă este „continuitatea în aceeaşi unitate
sanitară“ şi activitatea desfăşurată „exclusiv într-o unitate sanitară publică”.
Acesta este însă un criteriu de fidelitate matrimonială. Iar acel „exclusiv” îmi
evocă imaginea unor şerbi legaţi de moşia stăpânului.
Multe
televiziuni au anunţat că medicii nu vor mai putea lucra şi la stat şi la
privat, dar ele au căzut în capcana unei declaraţii a ministrului Eugen Nicolăescu
care spunea că „medicul va fi obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă,
respectiv 7 ore, în spitalul public“. Proiectul de lege nu interzice explicit în
niciun punct medicului care lucrează cu normă întreagă la stat să nu activeze
după-amiaza în clinica sa privată, atâta timp cât nu are pretenţia să aibă
paturi private în spitalul de stat. Şi de ce şi le-ar dori? De ce ar renunţa un
medic la clinica sa privată pentru a se muta cu arme, bani şi bagaje la stat?
Dacă ştiţi răspunsul la această întrebare, îl aşteptăm curioşi pe adresa redacţiei.
În
expunerea de motive a proiectului scrie că „prin acest se proiect de act
normative se creează premisele necesare creşterii veniturilor medicilor din
unităţile sanitare prin stimularea performanţei şi competitivităţii în sistemul
sanitar“ (greşelile din citat aparţin legiuitorului). Nimic mai fals decât
acest enunţ. Urmare a aplicării acestui proiect, veniturile medicilor nu vor
creşte, căci plăţile informale vor începe să fie impozitate de către stat.
Singura
soluţie pentru creşterea veniturilor medicilor rămâne mărirea grilei de
salarizare a acestora, în special a medicilor rezidenţi şi a specialiştilor
tineri. Restul sunt vicleşuguri. Rămâne să visăm la o astfel de creştere pe o
plajă sau pe malul unui lac, cu proiectul-pilot pavăză contra muştelor.
