La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei hotăra, la Cernăuți, unirea Bucovinei cu Regatul României. În 2015, ziua de 28 noiembrie a fost recunoscută prin lege ca moment al sărbătoririi acestei regiuni etno-geografice, cu o istorie încărcată de evenimente, leagăn al unora dintre cele mai importante simboluri spirituale și identitare ale culturii românești: prezența voievozilor descălecători, ctitoriile lui Ștefan cel Mare și Sfânt, arhitectura religioasă unică, a cărei valoare a fost recunoscută prin includerea de către UNESCO în Patrimoniul Cultural al Umanității. 

Pentru a marca în Capitală acest eveniment, ca o dovadă incontestabilă a moștenirii culturale a Țării Fagilor, la Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) a fost vernisată pe 28 noiembrie a.c. o expoziție de suflet, care a reprezentat evenimentul de încheiere al proiectului „Mâini de aur. Semicentenarul restaurării românești”.

Intitulată „Zabrenicele Bucovinei”, expoziția își datorează existența unei persoane care este o legătură vie între București și Bucovina, căci curatorul Horațiu-Silviu Ilea, muzeograf la MNTR, este născut la Câmpulung Moldovenesc, în inima Bucovinei. 

Ceea ce putem vedea în Sala Noua Galerie, până la 18 ianuarie 2026, este o multitudine de ștergare de cap provenite din întreaga regiune, având denumiri locale diferite (zabrenice, minișterguri, pânzături etc.). Acestea provin din colecțiile fondate la începutul secolului al XX-lea de Alexandru Tzigara-Samurcaș la MNȚR, precum și de Ion Ștefureac, profesor la Școala de Arte și Meserii din Câmpulung Moldovenesc, acum parte a patrimoniului Muzeului „Arta Lemnului” din același oraș.

Tradiție și istorie

Toată măiestria lucrului cu materialele textile este reunită în cadrul acestei expoziții, care a prilejuit totodată și revenirea la veche strălucire a albului pentru unele dintre obiecte, supuse unui tratament de conservare preventivă prin anoxie. 

Pot fi observate atât diferite tipuri de țesături, din fibre diferite, dar și ornamentațiile cusute sau aplicate ulterior, și nu doar pe aceste acoperăminte ale capului, dar și pe alte piese ale portului popular: cămăși, catrințe, cojoace și bundițe, ori chiar pe covoare și scoarțe. 

Parcurgând expoziția, vizitatorul are totodată și ocazia de a se familiariza cu istoria acestor obiecte, cu semnificația lor simbolică și cu valoarea lor în cadrul diferitelor ceremonialuri publice care se desfășurau în comunitățile sătești. 

O serie de fotografii de epocă ilustrează modul în care se purtau aceste zabrenice, care necesitau un mod special de împletire și prindere a părului pentru a ajunge la forma cerută de tradiție. 

De asemenea, avem ocazia de a citi o serie de mărturii legate de aceste stergare și de rostul lor, reunite cu răbdare și acuratețe în cadrul cercetării curatoriale ce a precedat organizarea evenimentului festiv. Prezent la vernisaj, maestrul Grigore Leșe afirma că ar trebui să fie coadă pentru vizitarea acestei expoziții, și a tuturor celor găzduite de MNȚR, căci în ele se regăsesc rădăcinile noastre ca popor, și elementele care ne identifică și ne reprezintă ca români oriunde în lume.