Istoria Medicinei

Victimă a regimului comunist

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - iun. 12 2014

Recent, la congresul anatomiştilor, am lansat volumul „Jurnalul unui anatomist român în America“ de Grigore T. Popa. Un moldovean lansa la Craiova cartea unui alt moldovean, al cărui mare prieten a fost un oltean: Vintilă Ciocâlteu. Înainte de lansare, am făcut o plimbare prin Craiova, pe care o vizitam pentru prima oară, imaginându-mi că prin acel oraş şi-a purtat paşii odinioară medicul şi scriitorul născut la 12 aprilie 1890 la Pleniţa, fiul învăţătorului Mihail Ciocâlteu şi al Anei.

Vintilă Ciocâlteu a fost profesor al Catedrei de chimie generală medicală şi chimie biologică la Facultatea de Medicină din Bucureşti, decan al Facultăţii de Medicină şi scriitor, colaborator al revistei Gândirea. După studii medicale la Bucureşti, s-a specializat la Berlin cu profesorii E. Salkowsky (chimie biologică), Leonor Michaelis şi Peter Rona (chimie fizică, chimia biocoloizilor, matematică); a fost bursier al Fundaţiei Rockefeller, la recomandarea profesorilor Ion Cantacuzino, Fr. Rainer şi D. Danielopolu, la Boston studiind biochimia (cu Otto Follin), la Cambridge – chimia organică (cu W. H. Milles) şi schimburile gazoase respiratorii (cu Joseph Barcroft). Cunoscut în lumea

ştiinţifică datorită „reactivului pentru dozarea fenolilor Folin-Ciocâlteu“. A propus o nouă metodă de determinare a mercurului în organism şi un procedeu de calculare a volumului globular. A publicat, împreună cu profesorul Folin, o serie de lucrări ce l-au făcut extrem de apreciat: „Observaţii preliminare asupra avantajelor şi limitelor dozării tirozinei şi triptofanului prin reactivul fenoloc“; „Asupra hidrolizei substanţelor proteice cu alcaline“; „O metodă colorimetrică nouă pentru dozarea tirozinelor în hidrolizatele proteice“; „Asupra dozării triptofanului“; „Tirozina şi triptofanul din proteine“; „Prepararea sulfatului mercuric pur“. A înfiinţat şi coordonat Laboratorul de analize medicale „Dr. Vintilă M. Ciocâlteu şi dr. Stela Lăzărescu“ din Bucureşti.

A debutat ca scriitor în revista Gândirea, la 15 ianuarie 1925, cu poeziile „Singur“ şi „Toast“; Nichifor Crainic l-a cooptat apoi în comitetul redacţional al revistei. Opera literară: „Adânc împietrit“ (Ed. Ramuri, Craiova, 1932), „Poezii“ (Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“, Bucureşti, 1934).

Din anul 1944, a început calvarul pentru profesorul Ciocâlteu: se dorea scindarea catedrei pe care o conducea. Chimistul Simion Oeriu (1902–1976), „un doctor mediocru, dar cu state politice în Comisia de Armistiţiu“ (Cicerone Ioniţoiu), ce aparţinea de „nucleul sovietizant de la Socola, Iaşi, migrat la Bucureşti şi protejat de C.I. Parhon“ (după cum scrie C. D. Zeletin în prefaţa reeditării volumului „Adânc împietrit“),

va fi „găzduit“ în catedră. Solicitând profesorului Gr. T. Popa, decanul facultăţii, votul pentru Catedra de chimie biologică şi primind răspuns negativ, aceasta având deja titular, Oeriu îi răspunde: „Profesorul Vintilă Ciocâlteu va fi epurat“. Ulterior, printr-o adresă semnată de ministrul Ştefan Voitec, obţine suspendarea profesorului Ciocâlteu. Gr. T. Popa îi dă un concediu medical pentru o lună, pentru a temporiza situaţia, însă Simion Oeriu, ajuns ministru secretar de stat, modifică legea universitară şi, printr-un gest incalificabil, cere împărţirea catedrei profesorului Ciocâlteu, pe care-l cheamă, pentru a-l înjosi, împreună cu întreg colectivul său, la biroul pe care-l avea la Comisia de Armistiţiu.

Gr. T. Popa reacţionează faţă de acest „spectacol degradant şi imoral“ şi se opune acelora care au apărut „ca ciupercile după ploaie, persoane care vor să evite concurenţa leală bazată pe merite“. Despre Oeriu afirmă că „a înfrânt regulile eticii universitare, candidând pentru o catedră ocupată de titular“ şi îl consideră „inapt să educe tinerii prin exemplul său“.

La 3 februarie 1947, s-a pus în discuţie, în consiliul profesoral al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, situaţia catedrei şi a profesorului Vintilă Ciocâlteu. „Ca într-o tragedie antică, profesorul Vintilă Ciocâlteu a venit în mijlocul nostru pentru a-şi face spovedania ultimă, liniştit în

aparenţă, cu vorbe alese şi cerându-ne mereu iertare, dar extrem de chinuit în forul său interior. (...) Şi a spus, înfiorându-ne cu expresia: «Vine pentru fiecare clipa cea mare când trebuie să se întrebe: ce-ai făcut în viaţă? Şi când această clipă va veni şi pentru mine, când voi fi rece şi nu voi mai fi cald ca acum când vă vorbesc, îmi voi pune şi eu această întrebare, şi atunci nu voi putea răspunde decât

conştiinţei mele». (...) Cu acestea spuse, Vintilă Ciocâlteu s-a aşezat pe scaunul plecării lui pentru totdeauna din viaţă. (...) Moartea lui n-a fost o moarte naturală.“, a scris Gr. T. Popa despre tragicul sfârşit al prietenului său.

La Cimitirul Belu, peste trei mii de oameni l-au condus „la aşezarea lui ultimă, sub o piatră pe care se găseşte drept epitaf doar iscălitura lui şi nimic altceva“.

Imaginile provin din arhiva Compartimentului de istorie a medicinii din Institutul Naţional de Sănătate Publică.

120 de ani de la nașterea chirurgului Constantin Andreoiu

Academicianul Octavian Fodor: 110 ani de la naștere

In memoriam… dr. Alexandru Trifan (15.11.1932 - 10.09.2021)

Profesorul Sandu Bologa la 95 de ani

Zece medici americani care au scris istorie

Ștefan Minovici și centenarul învăţământului farmaceutic la București

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 249 de lei
Digital – 169 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Victimă a regimului comunist

Din aceeași categorie