Proiectul pune bazele unei intervenții educaționale pentru populație susținute de FABC, centre medicale cu reputație pe plan național (Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Institutul Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu Bucureşti, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca, Centrul de Oncologie Oncohelp), Societatea Națională de Medicina Familiei și MSD România. 

Acesta include și lansarea unei platforme digitale de informare a publicului, care oferă detalii esențiale despre factorii de risc ai cancerului pulmonar și abordează miturile privitoare la această afecțiune. 

Importanța diagnosticării precoce

O mai bună înțelegere a factorilor ce pot duce la apariția acestui tip de cancer, precum și recunoașterea semnelor asociate cancerului bronhopulmonar pot crește șansele ca pacienții să se prezinte la medic și să le fie depistată din timp boala. 

Cancerul pulmonar este o  afecțiune silențioasă, simptomele devenind evidente când afecțiunea s-a extins deja. 

Diagnosticarea precoce este esențială, iar aceasta este influențată de creșterea nivelului de cunoștințe privind simptomele acestei boli tăcute și extrem de grave. Într-un studiu în care FABC a colaborat, s-a dovedit că nivelul de cunoaștere a simptomelor cancerului pulmonar este scăzut în România. Trebuie să ne conjugăm eforturile pentru a crește gradul de conștientizare a populației privind simptomele și importanța prezentării cât mai urgente la medicul de familie, urmând ca, în pasul următor, sistemul de sănătate să își facă datoria pentru accelerarea diagnosticului și alocarea resurselor eficiente pentru tratament”, afirmă Cezar Irimia, Președinte FABC. 

Peste 12.000 de români sunt diagnosticați anual cu cancer pulmonar. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii avansate de boală. Riscul crește cu vârsta, fiind mai mare mai ales după 55 de ani. Îmbolnăvirile survenite la bărbați sunt de circa 3 ori mai numeroase decât la femei. 

Cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul patru, după cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin, se mai arată.

Complexitatea cazurilor de cancer pulmonar pe care noi le diagnosticăm este destul de mare, având în vedere că pacienții nu recunosc simptomele și de adresează târziu medicului. Trebuie să avem în vedere să reducem la minimum posibil durata traseului pacientului de la primele simptome până la diagnosticul de certitudine. În spitalul Victor Babeș am reușit să avem o echipă completă și complexă de diagnostic. Din aceasta fac parte medicul pneumolog, un specialist în genetică medicală, un anatomopatolog și un medic specializat în biochimie pentru diagnosticul molecular. Astfel, putem integra informația și putem  oferi evaluarea pe care trebuie să o aibă un pacient oncologic”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie și manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș. 

Factori de risc

O anchetă populațională efectuată de către Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul MSD România, a arătat că 1 din 5 respondenți nu a putut identifica factori de risc bine-cunoscuți ai cancerului pulmonar. 

La nivel global, fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 8 din 10 cazuri de cancer pulmonar . România este una dintre țările europene cu prevalență relativ mare a fumatului mai ales în rândul bărbaților (30,6%). Pe baza studiului menționat anterior, 32% dintre cei chestionați au declarat că sunt fumători activi zilnici. 

Alți factori de risc asociați cancerului pulmonar sunt: expunerea la radon (1 din 10 cazuri de cancer pulmonar în Europa), expunerea la aerul poluat (7% dintre cazurile de cancer pulmonar) și expunerea la azbest, până la 7 milioane de lucrători în construcții fiind expuși acestui risc. De asemenea, tuberculoza și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) pot crește riscul de apariție al cancerului pulmonar . 

Un al doilea pilon al proiectului #GrijadePlămâni este implementat de către Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate și vizează furnizorii de servicii din asistența medicală primară. În cadrul acestui proiect inovativ în România, se urmărește oferirea de instrumente practice, definite împreună cu profesioniștii din medicina primară, care să crească conștientizarea asupra beneficiilor unei bune monitorizări a riscurilor și eficacitatea interacțiunii dintre asistenții medicali din medicina primară și persoanele cu risc crescut de cancer bronhopulmonar ce se adresează cabinetului medicului de familie.