România a înregistrat numeroase progrese în combaterea tuberculozei (TB) în ultimele două decenii, însă provocările continuă să existe, au subliniat participanții la o conferință de presă, organizată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în contextul Zilei Mondiale a Tuberculozei.

„În ultimii 22-23 de ani, am ajuns la o reducere mai mare de trei ori a numărului de cazuri de TB, o reducere de mai mult de cinci ori a numărului de cazuri la copii și o reducere foarte semnificativă a numărului de decese”,  subliniat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Pe de altă parte însă, el a atras atenția că, în prezent, eforturile de combatere a acestei afecțiuni se confruntă cu mai multe provocări, între care stagnarea trendului global de scădere a numărului de cazuri și problemele de finanțare din anumite state, pentru programele naționale în domeniu.

În acest context, ministrul Sănătății a subliniat importanța sistemului de supraveghere și control din țara noastră: „Sistemul național de supraveghere și control este esențial, pentru că detecția precoce, mai ales în grupurile vulnerabile, este de maximă importanță, la fel și accesul la tratament atât pentru tuberculoza clasică, cât și pentru cea multidrog rezistentă. Să nu uităm că, dacă la TB clasică, rata de succes se apropie de 90%, la cea multidrog rezistentă este de doar 50%”.

Provocările TB în țara noastră

La rândul său, prof. dr. Florin Mihălțan, președintele SRP, a catalogat tuberculoza multidrog rezistentă drept provocarea acestui deceniu: „Avem o creștere a cazurilor de multidrog rezistență. Aceasta este de fapt provocarea acestui deceniu, cu ecouri la distanță din acest punct de vedere. Multidrog rezistența nu este însă o particularitate a României, este o problemă la nivel mondial”.

Totodată, el a arătat că în România provocările tuberculozei sunt legate și de depistarea precoce a cazurilor; screeningul activ al grupelor la risc din punctul de vedere al comorbidităților; orientarea spre noile riscuri suprapuse: HIV, boli hepatice, gastrice, dependența de droguri, dotarea laboratoarelor cu metode rapide de detecție. 
„Să nu uităm că TB este tratabilă, tratamentul este cu vindecarea afecțiunii, el fiind însă ancorat la momentul depistării, la momentul extinderii leziunilor și la multiplele boli pe care le asociază”, a conchis președintele SRP. 

În România, în 2024, au fost înregistrate 322 de cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă, a completat dr. Adriana Socaci, președinta secțiunii TB a SRP. Ea a arătat că această formă de TB apare „dacă nu testezi bine inițial, dacă nu faci testul din start, dacă tratamentul nu se face direct sau dacă pacientul îl abandonează”. 
Alte probleme pe care aceasta le-a semnalat sunt actualizarea ghidului de protocol pentru tratarea tuberculozei (ghidul a fost actualizat, dar este așteptată avizarea lui), infecțiile latente și lipsa prevenției. 

Sprijinul psihologic, o necesitate pentru pacienți

La rândul său, Ștefan Răduț, președintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR), a atras atenția asupra faptului că pacienții cu tuberculoză au nevoie de suport psihologic, un domeniu problematic la ora actuală în România: „În anul 2025 nu avem echipe multidisciplinare de psihologi și asistenți sociali care să ajute pacienții în lupta cu o boală cu implicații sociale majore. Dacă nu o abordăm și din perspectivă psiho-socială, avem cele mai mari șanse să avem eșecuri în cazul pacienților care au dificultăți sociale sau acasă. Pentru ei, acest sprijin de multe ori face diferența între a se vindeca și a nu se vindeca”.

El a arătat că în trecut, în România, existau proiecte cu finanțare internaționale dedicate tuberculozei care aveau integrate și partea de sprijin psihologic pentru pacienți. În prezent însă, situația s-a schimbat: „Nu mai avem în momentul acesta în România nicio o formă de suport psiho-emoțional, reglementată de stat, pentru pacienții cu TB. Înainte aceasta era cuprinsă în aceste proiecte cu finanțare internațională, în ultima vreme am rămas fără”.

Progrese care merită evidențiate

În același timp însă, președintele ASPTMR a ținut să sublinieze și progresele pe care România le-a înregistrat în lupta cu această boală: „În urmă cu 20 de ani aveam un timp de diagnostic pentru TB rezistentă de trei luni, în cazul fericit, uneori nu-l obțineam niciodată, astăzi ne raportăm la un timp de diagnostic de două ore. Dacă înainte vorbeam de un tratament cu o durată de minimum doi ani, acum vorbim de tratamente de șase luni. Dacă înainte aveam tratamente injectabile care lăsau oamenii cu handicap, acum acestea nu se mai folosesc și avem un tratament doar cu pastile”.

Un alt progres, de data aceasta evidențiat de prof. dr. Florin Mihălțan, este tratarea formelor de TB ușoare și moderate în regim ambulatoriu: „S-a degrevat spitalul de pacienți cu tuberculoză – înainte era obligativitatea internării. Este un avantaj pentru viața lui socială, pentru familia lui, iar reinserția [socială] este rapidă”.

Statistici pentru România

În ultimii 20 de ani, în România, rata deceselor cauzate de tuberculoză da scăzut semnificativ, cu aproximativ 69,5%. Dacă în 2001 erau raportate 10,5 decese la 100.000 de persoane, în 2024 această cifră a ajuns la 3,2 la 100.000. Această reducere se datorează progreselor în diagnostic, tratament și prevenție.

La copiii de până la 14 ani, numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu 77,5% în ultimele două decenii. În 2002, erau înregistrate peste 1.800 de cazuri la 100.000 de copii, iar în 2024, acest număr a ajuns la aproximativ 330 la 100.000.

În 2024, incidența TB în țara noastră a fost de 44,3 la 100.000 de locuitori, iar la copii de 10,8 la 100.000, în scădere față de anii anteriori. Cu toate acestea, România rămâne țara cu cea mai mare incidență a bolii din Uniunea Europeană.