Ultimul raport al „Agenției Antidrog”  arăta  că, la nivelul anului 2022, 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani consumaseră cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții, 6% dintre ei consumând și în ultimul an, iar 3,9% inclusiv în ultima lună. Față de studiul anterior al agenției s-au observat creșteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă parte se evidențiază la consumul din ultima lună, a cărui rată de creștere este 2,2. În rândul populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, valorile înregistrate pentru cele trei tipuri de consum sunt mai mari față de cele observate în rândul populației generale. 

Consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții a fost observat la 16,9% dintre aceștia, cel din ultimul an la 10% dintre ei, iar cel din ultima lună la 6,6%. Față de studiul anterior, și în cazul acestui grup populațional se observă creșteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este la consumul din ultima lună, a cărui rată de creștere este 1,4. 

La nivel național, în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții, conform metodologiei internaționale a studiului ESPAD 2019, a fost de 9,5%, în timp ce consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi. Deși față de studiul anterior din anul 2015 se observă o scădere cu 12% a proporției celor care declară consumul oricărui tip de drog de-a lungul vieții, valorile foarte apropiate ale celor două tipuri de consum indică o rată crescută a celor care, după un consum experimental de droguri, aleg să continue acest tip de comportament.

Încă se așteaptă clinicile promise

Această agenție a dispărut ulterior, rămânând doar prin valențele sale polițienești. S-au promis mai multe clinici pentru asistarea dependenților de droguri, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Singurul lucru vizibil ici-colo este un afiș în unele intersecții, care recomandă să alegi viața, și nu drogurile și o serie de alte agenții care au înlocuit agenția antidrog, dar despre acțiunile acestora nu s-a mai auzit mare lucru. 

În acest context, ceea ce rezistă în presă este că deja avem o estimare de două milioane de consumatori de droguri. Din păcate, acești consumatori nu mai sunt doar pe stradă sau în suburbii rău famate, ci ajung și în spitale. Vin predilect acolo unde îi aduc bolile induse, condițiile sociale precare, folosirea de seringi nesterilizate etc. 

Profilul pacientului cu tuberculoză în România, în acest context, s-a schimbat și el foarte mult. De obicei sunt tineri, înalt dependenți, care au această boală contagioasă ce vine la pachet cu HIV/SIDA, hepatită C etc. Tuberculoza s-ar putea vindeca dacă pacientul ar fi compliant la tratament, dependența însă face regula, și aici puterea pneumologului se reduce vizibil în controlul bolii. Pacientul fuge de fiecare dată din spital să-și ia doza de drog. Dealerii stau pe lângă spitale. Familiile, aparținătorii dau vina pe personalul care ar trebui să devină „gardian” în halat alb. 

Acești bolnavi la care dependența face legea, în condițiile în care demersurile de obținere a metadonei trec printr-un hățiș birocratic greu de imaginat, revin de nenumărate ori la spital, pentru că tuberculoza progresează. În final, cașectici, adesea aflați într-o mizerie fiziologică de neimaginat, cu un plămân din care nu a mai rămas mare lucru, mor în serviciile de pneumoftiziologie. 

În acest context, apar firesc întrebări, precum „unde se greșește?; „a cui responsabilitate este?”. Președintele Trump a găsit o soluție: atacă țările care exportă droguri, distruge navele care fac trafic ilegal de droguri. E o reacție relativă și târzie, pentru că, dacă mergi în suburbiile oricărui mare oraș din SUA, sunt scene de groază cu drogați care zac pe străzi, unde, adesea, și mor de supradoze sau care te agresează ca pieton. Același lucru se întâmplă în închisorile americane (vezi „Alabama Solution” – Netflix). Adolescentul american este consumator curent de canabis. 

Până și adultul american începe să considere că acesta este normalul. Unele state din SUA au legalizat consumul, încercând aparent să rezolve problema. În realitate, aceste dependențe au scăpat total de sub control. În schimb, au o multitudine de clinici de dezintoxicare, pentru că fenomenul a luat o amploare inimaginabilă.

Pași ce trebuie demarați, dar nu oricum

Cred, privind și în ograda noastră, că avem mulți pași de făcut. Aceștia ar trebui să fie demarați într-un plan strategic coerent, continuu, care să grupeze succesiv acțiunile de prevenție a consumului în școli cu creșterea accesului la mult mai multe clinici de sevraj, traininguri pentru diverse specialități privind asistarea bolnavilor dependenți cu multiple comorbidități, programe de educație, care să curgă într-un „perpetuum mobile” pentru populația generală. 

Deocamdată, tabloul general este dureros prin numărul existent de consumatori sporadici sau permanenți, prin semnalele din presă legate de VIP-uri care ajung vedete pentru că fac un accident fiind drogați sau consumă public, la vedere, la marile și nenumăratele „untold-uri” pentru adolescenții prinși în capcană. 

Concluziile ar trebui să le tragă autoritățile și nu cred că mai trebuie întârziat, din cauza multiplelor semnale venite din toate părțile. Altfel sunt doar alternative, sigur perdante: „Dependența începe cu speranța că ceva «acolo afară» poate umple instantaneu golul din interior”. (Jean Kilbourne); sau „Drogurile te duc în iad, deghizat în rai” (Donald Lyn Frost).

Bibliografie 
-    RAPORT NAŢIONAL PRIVIND SITUAŢIA DROGURILOR 2022 ROMÂNIA Noi evoluții și tendințe - 2022 Agenția Națională Antidrog 
-    ESPAD 2019